AMPress : Cum se construieste o casa de lut si care este secretul peretilor de chirpici care nu se crapa
Casa de lut ridicata de arhitecta Ileana Mavrodin a devenit o adevarata atractie turistica, reprezentand un magnet pentru toti cei care doresc sa isi construiasca o locuinta ecologica cu cheltuieli minime. In exclusivitate pentru Agrointeligenta, cea care a lasat in urma o cariera impresionanta in Canada pentru a redescoperi frumosul in Romania explica pasii ce trebuie urmati pentru ridicarea unei case de lut asemenea celei pe care ea a cladit-o in judetul Caras-Severin.
Fundatia casutei de lut are 80 de centimetri adancime si 60 latime, este din piatra luata din deal, peste care a turnat o centura de 20 centimetri inaltime din beton armat: Pentru ca zidurile au 60 cm grosime, ele sunt foarte grele si atunci toata ideea este ca incarcarea sa se raspandeasca uniform pentru ca atunci nu crapa. Cand incarcarea nu este uniforma, se lasa intr-un loc si apare fisura in zid. Casele batranesti de lut de-asta crapa. La casele din lut doua lucruri sunt importante: o fundatie buna si un acoperis bun. Daca ai un acoperis bun si o fundatie buna zidurile rezista sute de ani si sunt atatea exemple in lume unde sunt case de pamant care stau in picioare de veacuri. De aceea, desi au trecut 10 ani aceasta casa nu are nici o fisura.
Al doilea pas e ridicarea zidurilor groase de 60 cm. Pana la inaltimea de 90 cm practic nu se intampla mare lucru si este greu. Faci materialul asta si tot pui si tot pui si creste extrem de greu, pana la 90 de centimetri. Daca reusesti sa treci de bariera asta psihologica de 90 de centimetri, atunci incepi sa ai nisele, sa ai politele. Atunci incepe creatia. Deci in momentul in care incepi sa creezi, atunci deja nu mai simti ca construiesti. Plus ca in timpul asta, ajungand la 90 de centimetri, trebuie sa intri intr-un ritm. Materialul se face greu. Nu poti sa te gandesti: am facut un purcelus (purcelus = unitatea de masura cantitatitiva in domeniul caselor de lut; inseamna o sarja de material, respectiv cantitatea de lut si paie ce este batuta cu picioarele intr-o prelata).
Chirpiciul este pamant lutos inmuiat bine, la care se adauga nisip, raportul lut nisip este 1:3 si pe urma se framanta. In momentul in care se framanta, se face ca un aluat, el se leaga. Aceasta operatiune se face cu picioarele. Materialul e pus intr-o prelata si cu prelata il intorci de pe o parte pe alta. O prinzi de colturi si amesteci materialul practic cu ea. De unde erau niste materiale disparate, in procesul framantarii ele se leaga si este ca o coca sau o plastilina cu care poti sa faci ce vrei. Pe urma o pui pe zid si o modelezi. Te folosesti de un lemn cu care faci niste gauri in stratul deja aplicat. In momentul in care faci gaurile astea, stratul de deasupra intra in cel de dedesubt si face priza mult mai buna, pentru ca paiele se imping dintr-un strat in altul. Partea de sus a zidului in constructie trebuie sa fie intotdeauna uda. Vara, in iulie, august, trebuie sa pui cel putin doua straturi pe zi. Daca cumva se intampla ceva si trebuie sa pleci pentru o saptamana, acoperi zidurile si cand te intorci le uzi bine, le inmoi si atunci continui. Cand se usuca, toate straturile formeaza o singura bucata, mult mai tare decat chirpiciul, care sunt bucati separate, zidite intre ele.
Finisajul este fix acelasi material: lut cu nisip si cu pleava sau balegar de cal, pentru ca balegarul are paiul foarte-foarte fin. Balegarul de vaca iarasi este foarte bun. Vaca avand un stomac foarte complex, sunt foarte multe enzime in balegar si da o tarie foarte mare materialului. In general se foloseste balegar la ancadramentele la usa, unde este pericol sa fie lovite mai des si sa se mai ciobeasca. Balegarul de vaca face exact acelasi lucru pe care-l face si varul: tencuiala mai tare si impermeabila. Peretii in zona de spalat pot fi protejati prin diverse variante, de la cea mai ieftina unde pur si simplu dai o mana de vopsea, pana la finisarea peretilor cu TADELAKT, care este tot un amestect de lut, var, cenusa, nisip foarte fin si alte componente, care seamana cu un smalt. In Maroc din TADELAKT se fac inclusiv chiuvete si cazi de baie, intr-atat e de rezistent. Insa acest finisaj luxos costa 30 euro pe metrul patrat, doar materialul, la care se adauga manopera.
Acoperisul are capriorii aparenti si intre ei este rogojina de plaja aparenta si cel mai bun material hidroizolator este membrana de iaz, peste care se aplica stratul de pamant si verdeata decapat de pe locul unde e amprenta casei. Exista si alternativa achizitionarii directe a unui acoperis verde, care e adus in suluri.
Sursa: agrointel.ro