Jurnalul National: Cercetarea, pe minus la toate capitolele. Subfinantare. Organizare deficitara. Lipsa de forte calificate (Autoare: Magda Marincovici)
Initiativa presedintelui Fundatiei Nationale pentru Stiinta si Arta (FNSA), acad. Eugen Simion, de a evalua periodic situatia cercetarii romanesti continua cu o noua dezbatere (3 decembrie a.c.). Intitulata "Cercetarea in vremuri de criza", aceasta isi propune sa analizeze starea cercetarii romanesti in aceasta perioada dificila din punct de vedere economic, in contextul adoptarii recent a strategiei cercetarii romanesti pana in 2020. Unul dintre reputatii organizatori ai acestui eveniment, alaturi de acad. Maya Simionescu, prof. dr. Irinel Popescu, membru corespondent al Academiei Romane, presedintele Academiei de Stiinte Medicale, face o radiografie obiectiva a cercetarii romanesti.

- Jurnalul National: Domnule profesor, statul asigura din fonduri proprii un nivel adecvat de finantare cercetarii pe domenii?
- Prof. dr. Irinel Popescu: Evaluarile actuale arata o situatie inca precara a cercetarii din Romania. Finantarea este la un nivel absolut inacceptabil comparativ cu majoritatea tarilor europene, organizarea ramane deficitara, iar resursele umane devin din ce in ce mai mult principala problema.
Procentul din PIB alocat cercetarii a atins cote alarmante (sub 0,5%) si chiar si aceste resurse sunt alocate conform unor mecanisme criticabile.

- Mai sunt si fondurile europene ce pot fi folosite pentru finantarea proiectelor. Ce pozitie ocupam din acest punct de vedere ?
- In ultimii ani, desi Romania ramane inca o tara codasa in materie de absorbtie a fondurilor europene, au fost, totusi, finalizate o serie de proiecte de infrastructura realizate cu fonduri europene. Se pune problema acum, dupa terminarea lor, care sunt sursele de finantare din care noile unitati de cercetare isi vor putea desfasura activitatea.
O idee importanta, care a fost abordata si la prima dezbaterea din luna martie a FNSA, este aceea ca finantarea cercetarii se realizeaza in prezent din surse multiple si ca toate aceste surse trebuie cunoscute si abordate.
Dar finantarea asigurata de Ministerul Educatiei si Cercetarii ramane, probabil, in continuare, sursa cea mai importanta, dar si cea care are nevoie de suplimentarea cea mai consistenta pentru a ajunge la un nivel european.

- O alta sursa de finantare este si cea a planurilor sectoriale ale unor ministere. Care este situatia in aceasta privinta ?
- Planurile sectoriale ale unor ministere pot fi si ele o sursa importanta de finantare. Exemplul cel mai potrivit mi se pare a fi Ministerul Agriculturii, unde un asemenea plan exista de mai multi ani. In parteneriat cu Academia de Stiinte Agricole si Silvice, Ministerul are, anual, un buget pe care il foloseste in scopuri de cercetare. In acest fel, este stimulata cercetarea, dar sunt facilitate si politicile Ministerului, care se bazeaza pe rezultatele respectivelor cercetari.

- Si in Ministerul Sanatatii ?
- Un model similar doreste sa introduca si Ministerul Sanatatii, in parteneriat cu Academia de Stiinte Medicale, incepand cu anul 2015. Mai mult decat atat, in sectorul cercetarii medicale, Ministerul Sanatatii a demarat, in colaborare cu Ministerul Fondurilor Europene, o serie de proiecte de cercetare cu finantare europeana, iar in parteneriat cu Norvegia, alte proiecte cu finantare mixta din partea guvernelor norvegian si roman.

- Care este situatia finantarii cercetarii derulate sub inaltul patronaj al Academiei Romane ?
- Se pune in continuare problema acordarii unor fonduri de cercetare si Academiei Romane, cea mai prestigioasa institutie academica din Romania. Reluarea granturilor Academiei prin finantare guvernamentala ramane o propunere care ar trebui studiata cu cea mai mare atentie si care speram sa fie rezolvata.
La nivel european, o sursa importanta de finantare este programul "Horizon 2020", deschis majoritatii cercetatorilor, dar care implica, aproape obligatoriu, insertia in retele puternice de cercetare europeana.

- Ati abordat problema finantarii, dar cu resursele umane cum ne prezentam ?
- O problema care tinde sa se acutizeze in ultima perioada este cea a resurselor umane. In conditiile in care infrastructura s-a mai imbunatatit (inclusiv cu ajutorul fondurilor europene) incepe sa fie tot mai vizibila lipsa de forte calificate care sa lucreze in cercetare.

- Si care ar fi solutia?
- Solutia ar fi, desigur, cresterea salariilor din acest sector pana la nivelul la care cercetatorii sa fie motivati sa ramana in tara.
In cazul cadrelor didactice ar trebui ca promovarea universitara sa devina mai strans si mai riguros dependenta de rezultatele obtinute in cercetare.

- Avem un registru unic al unitatilor si institutiilor de cercetare ?
- Este foarte laudabila initiativa CNCSIS de a realiza un registru al infrastructurii de cercetare din Romania. Poate ca acesta va permite finantatorilor sa aiba o imagine mai clara despre cum trebuie repartizate resursele existente

- Cine participa la a doua dezbatere dedicata cercetarii, organizata de FNSA ?
- Ca si la prima dezbatere, din luna martie, si de aceasta data vor participa principalii actori ai sistemului de cercetare din Romania: reprezentanti ai Guvernului, Academiei Romane, Academiilor de ramura, ai Universitatilor etc. Sunt invitati si doi cercetatori romani din diaspora (Dan Duda de la Universitatea Harvard si Mircea Ivan de la Universitatea din Indianapolis) care vor vorbi atat despre posibilitatea insertiei cercetatorilor romani in retele internationale ("brain-networking"), cat si despre posibilitatea unor parteneriate bilaterale cu cercetatorii romani. Prezenta celor doi cercetatori este cu atat mai binevenita cu cat, in acest an, Ministerul Educatiei si Cercetarii nu a mai realizat traditionala manifestare stiintifica organizata impreuna cu diaspora. FNSA incearca sa suplineasca,partial, aceasta lipsa. Desigur, problemele cercetarii romanesti nu vor fi epuizate nici cu aceasta ocazie. De aceea, este important ca periodicitatea pe care si-a propus-o FNSA (1-2 dezbateri anual) sa fie pastrata si in anii urmatori, asa incat, cel putin o parte din ideile avansate in aceste dezbateri sa devina realitate.