O contractura musculara este o scurtare permanenta a muschiului sau a articulatiei. De obicei apare ca rezultat al spasticitatii hipertone, intr-o zona musculara localizata, cum se observa la muschii coapsei la persoanele cu conditii precum paralizia spastica cerebrala. Contracturile sunt reprezentate de muschi sau tendoane care au ramas prea mult timp in contractie sau in aceiasi pozitie, devenind mai scurte astfel. Dupa aparitia unei contracturi, aceasta nu mai poate fi reversibila prin exercitii fizice sau intindere; necesita eliberarea prin chirurgie ortopedica sau tehnici de manipulare osteopatica/chiropractica.
Contracturile musculare pot apare din multiple cauze, cum este paralizia, atrofia musculara si unele forme de distrofie musculara. Sunt caracterizate de scurtarea muschilor si a tendoanelor cu reducerea flexibilitatii.
In viata de zi cu zi, termenul de contractura musculara este uneori incorect utilizat ca referire la crampa musculara (spasm muscular dureros), conditie temporara si reversibila. Crampa musculara este un tip particular de spasm muscular care apare la muschi scheletici (de ex muschii gambei) in general ca urmare a unei utilizari intense, foarte dureros, dar de scurta durata si benign. Uneori crampele musculare pot aparea si in lipsa unui efort muscular intens, caz in care pot fi favorizate de un dezechilibru hidro-electrolitic.

Cauze si factori de risc pentru contracturile musculare:
Imobilizarea:
Articulatiile sunt de obicei imobilizate intr-o pozitie scurtata rezultind modificari ale tesutului conjunctiv al articulatiei, precum si ale lungimii muschilor si tendoanelor asociate. Imobilizarea prelungita faciliteaza proliferarea tisulara care blocheaza spatiul articular. Mentinerea unei pozitii scurte pentru o perioada prelungita de timp conduce la adeziuni fibroase, pierderea sarcomerelor muschiului (unitatea neuromotorie functionala a muschilor) si pierderea extensibilitatii tisulare.
Spasticitatea:
Daca spasticitatea nu este tratata pot apare contractura. O pierdere a inhibitiei tonusului muscular duce la hiperreactivitatea musculara si contractia continua, care reduce controlul individului asupra zonei afectate. Articulatia va ramine intr-o pozitie fixa producind efecte similare precum cele enumerate in imobilizare.
Slabiciunea musculara:
Un dezechilibru muscular intre muschii agonisti si cei antagonisti poate apare datorita unei tulburari neurologice, leziuni a maduvei spinarii sau datorita obiceiurilor/stilului de viata al oamenilor. O diminuare a tonusului muscular conduce la o nonutilitate continua si eventual atrofie musculara. Contractia constanta a muschilor agonisti cu rezistenta minima poate duce la contractura.


Spasmul muscular (crampa musculara)
Spasmul muscular este o contractie brusca, involuntara a unui muschi, unui grup de muschi sau a unui organ cavitar sau o contractie similara a unui orificiu. Termenul se refera cel mai adesea la crampele musculare care sunt acompaniate frecvent de o durere ascutita, disparind dupa citeva minute. Exista o varietate de cauze ale contractiilor musculare involuntare, care pot fi mai severe in functie de etiologie.
Spasmele pot afecta multiple grupe musculare ale corpului conducind la simptome diferite. Spasmele muschilor scheletici sunt mai frecvente datorita deshidratarii si a tulburarilor electrolitice. Spasmele apar brusc, sunt dureroase si de scurta durata. Pot fi ameliorate prin intindere usoara a muschiului.
Daca spasmele sunt foarte dureroase, daca nu se rezolva si revin frecvent, trebuie consultat un medic specialist pentru a cauta o potentiala cauza. Muschii netezi care se afla in peretii organelor cavitare din corp pot intra in spasm, determinind durere semnificativa. Frecvent aceasta durere este colica, adica vine si pleaca. Exemplele cuprind durerea asociata cu diareea, litiaza renala si biliara.
O forma speciala de spasme musculare sunt distoniile, unde exista o anomalie a neurotransmitatorilor din creier. Exemplele cuprind torticolisul si blefarospasmul. Tratamentul cuprinde medicatia pentru a ajuta la refacerea nivelelor de neurotransmitatori la normal si injectiile cu botox pentru a paraliza muschiul afectat si a ameliora spasmul.


Care sunt cauzele spasmelor musculare?
Exista o varietate de etiologii ale spasmelor musculare, fiecare depinzind de factori de predispozitie, de zona corpului afectata si de mediul in care corpul lucreaza. Spasmele pot apare cind un muschi este suprasolicitat, mai ales daca este mentinut in aceiasi pozitie pentru o perioada lunga de timp. Celulele musculare ramin fara energie si fluide devenind hiperexcitabile si dezvoltind o contractie puternica. Acest spasm poate implica o parte a muschiului, tot muschiul sau chiar si muschii adiacenti. Suprasolicitarea drept cauza a spasmelor muschilor scheletici este observata adesea la atletii care efectueaza exercitii epuizante intr-un mediu cald. De obicei, spasmele apar la muschii mari care sunt folositi. Suprasolicitarea poate apare si in cazul activitatilor zilnice de rutina precum tunsul ierbii, indepartatul zapazii rezultind spasme ale gitului, umerilor si ale spatelui. Activitatile fizice nefamiliale pot de asemeni cauza spasme musculare. Spasmele abdominale pot apare cind o persoana decide sa inceapa sa-si lucreze abdominalii, facind prea multe exercitii.
Se crede ca deshidratarea si depletia de electroliti va conduce la spasme musculare si crampe. Celulele musculare necesita indeajunsa apa, glucoza, sodiu, potasiu, calciu si magneziu pentru a permite proteinelor constituiente sa interactioneze si sa dezvolte o contractie organizata. Aportul deficitar al acestor elemente poate face muschiul instabil, intrind in spasm.
Ateroscleroza sau ingustarea arterelor (boala arteriala periferica) poate conduce la spasme musculare si crampe, datorita unui aport de singe inadecvat. Boala arterial periferica poate diminua fluxul de singe in picioare cauzind durere la activitate. Pot fi asociate si crampe musculare.
Spasmele picioarelor sunt frecvent observate asociate cu efortul, dar crampele pot implica gamba si picioarele. Crampele nocturne ale picioarelor si sindromul picioarelor nelinistite sunt considerate un tip de tulburare de somn.
Bolile sistemice precum diabetul, anemia, bolile renale si tiroidiene si alte tulburari hormonale sunt cauze potentiale ale spasmelor musculare. Bolile sistemului nervos, cum este scleroza multipla sau leziunile maduvei spinale pot fi asociate cu spasmele musculare.
Muschii netezi pot si ei dezvolta spasme. Cind o structura goala plina cu aer sau fluid este strinsa de spasmul muscular, poate apare durere semnificativa deoarece lichidul sau aerul nu pot fi comprimate. De exemplu, muschii netezi din peretele intestinal pot intra in spasm, determinind unde de durere denumite colici. Durerea colica care tinde sa fie ritmica poate apare si in ductele biliare dupa alimentatie. Cind pietrele renale trec prin ureter care conecteaza rinichiul de vezica, pot determina spasme si dureri puternice. Frecvent acest tip de durere este asociat cu varsaturi si greata. Muschii care inconjoara esofagul pot intra in spasm cind sunt iritati in cazul refluxului acid sau a BRGE. Diareea poate fi asociata cu durerea colica, muschii colonului intrind in spasm inainte de scaunele diareice.


Distoniile:
Sunt tulburari de miscare in care grupele musculare se contracta fortat ducind la rasucire si contractii repetitive sau la imposibilitatea mentinerii unei posture normale ca rezultat al spasmelor si crampelor. Simptomele pot fi usoare initial dar progreseaza gradat fiind mai agresive si frecvente. Ocazional nu exista progresie. Exemple ale acestor tipuri de spasme cuprind torticolisul (unde muschii gitului intra in spasm iar capul ramine fixat intr-o pozitie laterala), blefarospasmul (unde apar clipiri necontrolate ale pleoapelor) si distonia laringiana care afecteaza muschii care controleaza controlul vorbirii. Distoniile pot fi cauzate de functia anormala a neurotransmitatorilor intr-o zona a creierului denumita ganglionii bazali. Acesti neurotransmitatori chimici (serotonina, dopamina, acetilcolina si GABA) sunt necesari pentru trimeterea adecvata a mesajelor de la creier la muschi pentru realizarea contractiilor. Simptomele distoniei pot apare si drept complicatie a atacului vascular cerebral.


Semne si simptome:
Simptomele spasmelor musculare depind de muschiul implicat si de circumstantele care au condus la spasm.

Crampele muschilor scheletici implica de obicei muschi care sunt folositi excesiv. Ele debuteaza cu durere acuta pe masura ce muschiul se contracta. Un muschi nodular se poate observa sau palpa sub piele unde este localizat muschiul afectat. Cel mai adesea spasmul se rezolva spontan dupa citeva secunde desi poate dura si citeva minute sau mai mult. De obicei pacientul va simti nevoia de a intinde regiunea afectata ameliorind spasmul si rezolvind episodul. In cazul crampelor de la caldura, spasmul muscular poate apare dupa terminarea activitatii.

O fasciculatie musculara sau rasucire poate dura doar citeva secunde sau poate fi un eveniment recurent. De obicei este vorba doar de o contractie momentana repetitiva sau doar afectarea citorva fibre musculare deservite de o singura fibra nervoasa. Afecteaza pleoapa, glezna, coapsa sau degetul mare de la picior. Fasciculatiile vin si pleaca si pot fi legate de stress sau anxietate. Ingestia stimulantilor precum cafeina si pseudoefedrina continuta de medicamentele clasice pentru gripa pot determina rasucirile. Medicamentele precum albuterol folosite pentru a trata astmul sau cele pentru tulburarea deficitului de atentie pot fi asociate cu rasucirile muschilor.
Aceste rasuciri sunt considerate benigne. Totusi fasciculatiile pot fi asociate si cu tulburarile neurologice cum este distrofia musculara, scleroza amiotrofica laterala si miopatia. In aceste diagnostic, simptomele asociate cuprind slabiciunea, atrofia muschilor cu pierderea dimensiunii muschilor si modificari senzoriale.

Spasmele musculare la copii si bebelusi:
Copiii si bebelusii pot suferi de spasme musculare de asemeni. Exista citeva motive pentru aparitia acestor spasme. Nivele scazute de potasiu din corp pot declansa spasme musculare la un copil. Alte cauze mai severe cuprind epilepsia, trauma craniana sau febra ridicata. Cum nou-nascutii nu se pot exprima verbal, este importanta vizita la un pediatru pentru a exclude aceste conditii periculoase asociate cu spasmele musculare.
Copiii pot dezvolta spasme musculare datorita cresterii in inaltime si greutate specifice virstei, cunoscute uneori drept dureri de crestere. Copiii in crestere acuza astfel de spasme dureroase datorita oaselor care cresc prea repede pentru muschii din corp. aceste spasme apar de obicei noaptea si pot dura de la 1-15 minute, fiind foarte dureroase dar benigne. Exercitiile fizice zilnice si hidratarea corecta ajuta la ameliorarea spasmelor dureroase.

Spasmele musculare la gravide:
Multe femei sufera de spasme in timpul sarcinii, cele mai multe afectind picioarele. In jurul trimestrului al doilea de sarcina isi au debutul aceste spasme musculare devenind mai severe o data cu progresia sarcinii. Desi spasmele pot apare oricind multe femei insarcinate le raporteaza noaptea. O baie calda inainte de culcare, somnul in pozitie laterala (fetala) a corpului amelioreaza circulatia in picioare.

Spasmele muschilor picioarelor:
Spasmele musculare din picioare sunt destul de obisnuite si se manifesta in regiunea mijlocie a gambelor, imediat sub genuchi. Un spasm muscular poate varia de la usor la sever si poate dura 10 minute. Circulatia deficitara in picioare, consumul de alcool, concentratiile mari sau scazute de sodiu sau potasiu, efortul fizic excesiv si unele medicamente sunt printre cauzele aparitiei spasmelor. O dieta echilibrata, mentinerea hidratarii corpului, intinderile si ridicarea picioarelor deasupra cordului noaptea pot descreste frecventa lor.

Spasmele muschilor spatelui:
De multe ori aceste spasme sunt rezultatul inflamatiilor unui anumit muschi de la spate datorita unei miscari bruste la un unghi incorrect. Spasmele musculare in aceasta regiune sunt destul de frecvente. Spasmele involuntare sunt incomfortabile, multi indivizi acuzind durere secundara unui spasm. Alternarea aplicatiilor fierbinti si reci in zona afectata poate ajuta la ameliorarea durerii de spate datorita efectului de amortire pe care il creaza. Repausul adecvat si intinderile ajuta la diminuarea spasmelor.

Spasmele muschilor gitului:
Apar de obicei cind muschii sunt intinsi prin suprasolicitare in exercitii fizice sau alte activitati. Umerii sunt foarte succeptibili la suprasolicitare mai ales cind se efectueaza o actiune repetitiva sau se intinde dupa obiecte inalte. O pozitie incorecta in somn poate cauza spasme musculare. Un masaj de relaxare a muschilor alaturi de alternarea aplicatiilor fierbinti si reci amelioreaza spasmele. Efortul fizic trebuie aminat cel putin 5 zile.
Diagnostic
Cei mai multi oameni au experimentat spasme ale muschilor scheletici datorate suprasolicitarii, mai ales intr-un mediu cald, fiind capabili sa le auto-diagnostice. Totusi daca spasmele sunt severe, au o durata lunga de timp si revin, pacientul se poate prezenta la un medic pentru evaluare.
Diagnosticul incepe cu un istoric si un examen fizic. Este de ajutor cunoasterea circumstantelor in care au aparut spasmele. Cind au inceput? Cit au durat? Cit de frecvent revin? Este intotdeauna acelasi grup de muschi implicat? Alte informatii de ajutor cuprind enumerarea bolilor recente sau a medicatiilor administrate, incluzind cele cu prescriptie sau suplimentele. Istoricul medical poate indica motivul crampelor. Acesta poate cuprinde diabetul, hipotiroidismul, boala renala si leziunile medulare.

Uneori examenul fizic poate fi normal cum spasmele musculare nu apar la consultatie. Totusi examenul medical poate fi util in detectarea problemelor medicale de fond care ajuta la punerea diagnosticului. De exemplu, daca pacientul acuza spasme musculare ale picioarelor, examenul poate cuprinde palparea sau luarea pulsului la arterele piciorului. Ateroscleroza sau indurarea arterelor poate fi asociata cu disparitia pulsului arterial in extremitatea afectata.
Pentru cei care acuza durerea cauzata de spasmele muschilor netezi, durerea poate fi indeajuns de severa pentru prezentarea pacientului la urgente. Istoricul si examenul fizic vor directiona medicul spre descoperirea sursei durerii, in acelasi timp incercind sa controleze simptomele. Colica renala si durerea colecistului necesita uneori antiinflamatorii si antiemetice. Unii pacienti cu intestin iritabil pot acuza spasme intestinale semnificative.
Pentru pacientii cu spasme musculare recurente in care cauza nu este usor de diagnosticat prin istoric si examen fizic, sunt necesare teste pentru a indica potentialele cauze. Testele de singe pot sau nu fi indicate in functie de situatie si daca diagnosticul poate fi pus prin istoric si examen fizic sau nu. Testele cuprind o hemoleucograma completa care sa indice anemia, electrolitii (mai ales sodiul, potasiul, calciul si magneziul), glucoza si creatinina (pentru a verifica functia renala) . Testele functiei tiroidiene pot fi de asemeni luate in considerare.
Daca exista ingrijorarea asupra etiologiei nervoase sau a unei tulburari musculare, se poate face o electromiografie pentru a determina anomalii ale muschilor sau nervilor.
Daca se suspecteaza boala arterial periferica se pot efectua teste ale fluxului sanguin in picioare, incluzind indexul glezna-brat care compara presiunile sanguine in brate si picioare, ultrasunetele si angiografia pentru a evalua vasele de singe.
Tratament
Preventia este cheia episoadelor de spasme ale muschilor scheletici. Cum acestea sunt asociate cu deshidratarea si tulburarile electrolitice, este importanta pastrarea corpului bine hidratat. Daca pierderea de fluide se datoreaza unei boli febrile sau varsaturilor si diareei, controlarea simptomelor va limita pierderea de fluide si va preveni spasmele. Similar, pentru cei care lucreaza sau fac exercitii intr-un mediu cald, consumul unor cantitati suficiente de lichide pentru hidratare este foarte important.
Muschii ar trebui sa fie pregatiti (incalziti) pentru activitatea fizica. Asa cum atletii isi intind si incalzesc muschii inainte de joc, nonatletii ar trebui sa se incalzeasca inainte de efort. Cind un muschi scheletic intra in spasm, tratamentul initial este de a intinde usor muschiul inapoi la dimensiunea sa pentru a rupe ciclul spasmului si a rezolva situatia acuta. Continuarea tratamentul va depinde de cauza de fond a spasmelor musculare. Pentru muschii care au fost lezati pot fi necesare medicamente pentru ameliorarea de scurta durata a durerii, incluzind antiinflamatorii (ibuprofen), narcotice si relaxante musculare.

Tratamentul pentru spasmele muschilor netezi depinde de asemeni de etiologie. Frecvent, controlul durerii va apare simultan cu efortul medicului pentru a pune diagnosticul.

Nu exista un tratament eficient pentru distonii. Medicatia poate fi folosita pentru a incerca reechilibrarea neurotransmitatorilor cerebrali. Decizia asupra medicatiei folosite depinde de simptomatologia pacientului. Sunt necesare mai multe incercari pentru a descoperi medicamentul corect si doza care va controla simptomele:
-medicatia anti-parkinsoniana scade nivelul de acetilcolina
-relaxantii musculari precum diazepamul si baclofenul afecteaza receptorii GABA
-levodopa si rezerpina afecteaza nivelul de dopamina
-carbamazepina, un drog care controleaza convulsiile poate fi util la anumiti pacienti
-toxina botulinica tip A poate fi injectata intr-un anumit muschi pentru a-l paraliza si a ameliora spasmul muscular, metoda folosita initial pentru blefarospasm, astazi si pentru alti muschi.

Alimente care ajuta in ameliorarea spasmelor musculare:
Persoanele care sufera de spasme musculare pot avea o deficienta de potasiu. Indivizii care fac efort fizic repetat sunt succeptibili la nivelul scazut de potasiu si trebuie sa consume alimente precum bananele, cartofii, prunele si fructele uscate. De asemeni includerea alimentelor imbogatite cu calciu precum fructele de mare si pestele, alunele, cerealele, patrunjelul, susanul, tofu pot ajuta la oprirea spasmelor musculare.
Se vor evita alimentele acide si bauturile precum otetul si rosiile care blocheaza capacitatea naturala a corpului de a absorbi calciul.

Sfaturi pentru tratarea spasmului muschilor lombari (durerea de sale):
-repausul, desi nu inseamna repaus absolut la pat, este importanta evitarea activitatilor care agraveaza sau determina spasme ale muschilor spatelui
-folosirea antiinflamatoarelor precum ibuprofen sau naproxen, acestea fiind cele mai prescrise, relaxantele musculare pot ajuta in ameliorarea spasmelor, se pot aplica si creme sau geluri
-aplicarea de gheata pe spate in primele 48-72 de ore, metoda recomandata este aplicarea ghetii pentru 20 de minute, apoi reaplicarea pentru inca 20 de minute; se va repeta acest regim cit de frecvent posibil in primele 2-3 zile, folositi o bariera fina intre gheata si piele pentru a creste eficienta; gheata va reduce inflamatia care determina spasmul precum si folosirea medicamentelor
-se vor incepe exercitii usoare de intindere dupa reducerea inflamatiei si a durerii, intinderea muschiului ajuta la relaxarea fibrelor musculare
-dupa 72 de ore aplicati caldura locala dupa intindere, se va incalzi sare si apoi se va aplica pe piele intr-un material textil sau sticle cu apa fierbinte, ajutind la promovarea vindecarii prin atragerea singelui in zona; are rol si in relaxarea nervilor
-se recomanda aplecarea din genunchi si nu din coloana direct cu picioarele drepte pentru a ridica obiecte.
BIBLIOGRAFIE / RESURSE:
AUTOR: Dr. Simona Stiuriuc,