Actualitate - Social | Licitatie cu scandal la Universitatea din Craiova

Doua firme de constructii din Craiova au fost eliminate de la o licitatie de patru milioane de euro din fonduri europene, deoarece reprezentantii Universitatii din Craiova, beneficiarul lucrarii, au considerat ca societatile nu au dovedit ca au surse de finantare pentru a sustine proiectul.
Interesant este faptul ca mai multe institutii ale statului au judecat diferit acest caz.
Prin toamna anului trecut, Universitatea din Craiova a demarat procedurile de selectie a unui constructor pentru un proiect de patru milioane de euro finantat prin Fondul European de Dezvoltare Regionala. Concret, proiectul viza realizarea unei infrastructuri de cercetare in Stiinte Aplicate - INCESA, iar suma destinata pentru constructiile propriu-zise s-a ridicat la aproximativ 15 milioane de lei. Secatuite de criza care si-a pus amprenta asupra sectorului de constructii, firmele din Craiova au depus oferte la licitatia organizata de Universitate. Este vorba despre Recon SA si Novara T Impex, alaturi de care a participat si o firma din Timisoara, D&T Industrial Equipment, cea care a si castigat licitatia, fara sa aiba, de fapt, competitie, deoarece primele doua au fost descalificate din motive care incaiera si institutiile specializate ale statului.

Si dovada,
dovada unde e?

Una dintre cerintele minime obligatorii de calificare precizata in documentatia de atribuire se refera la prezentarea unei scrisori de bonitate din partea unei banci din care sa rezulte si faptul ca ofertantul, adica firmele participante la licitatie, dispune de surse de finantare pentru o perioada de noua luni, in valoare de minimum 7,3 milioane de lei. In respectiva scrisoare, Universitatea a cerut sa fie inscrise numele creditorului, valoarea creditului in lei si termenul pentru care se acorda creditul, precum si numele lucrarii. O astfel de cerinta este perfect normala si dovedeste ca firma constructoare nu vine cu un pret de dumping si ca are bani ca sa inceapa lucrarea. Pe de alta parte, si pentru firme, o astfel de scrisoare este un instrument care le ajuta sa participe la licitatii, deoarece este putin probabil ca o societate comerciala sa detina lichiditati de milioane de euro. Pana aici, toate bune si frumoase. Toate cele trei firme au adus scrisori de bonitate, dar Universitatea a respins doua dintre ele, in speta cele depuse de firmele din Craiova, pe motiv ca, prin respectivele documente, nu dovedesc faptul ca au acces la sursa de finantare. Drept urmare, castigatoare a fost desemnata firma din Timisoara, care va primi 15,2 milioane de lei plus TVA.

De ce au fost respinse ofertele

De exemplu, in cazul firmei Novara, Banca Transilvania a emis o scrisoare de confort in care afirma ca este de acord sa deschida o finantare de 7,3 milioane de lei in cazul in care contractul de la licitatie este castigat de Novara. O astfel de precizare este normala, deoarece firmele nu pot contracta credite pentru fiecare licitatie la care participa. Celor de la Universitate le-au picat insa greu anumite pasaje din scrisoare, motiv suficient sa descalifice oferta. De exemplu, Banca spune ca "isi rezerva dreptul de a nu mai acorda finantarea solicitata in cazul in care situatia financiara si a patrimoniului societatii se modifica de o maniera inacceptabila vizavi de normele de creditare existente ale bancii pentru acordarea acestor tipuri de facilitati". Si apoi continua: "prezenta scrisoare de confort serveste ca document justificativ care atesta dovada accesului la finantare in suma de 7,3 milioane de lei destinata exclusiv realizarii proiectului". La fel s-a intamplat si in cazul firmei Recon, care a prezentat o scrisoare de bonitate din partea BRD, in care banca preciza ca se angajeaza, conform normelor bancare "sa asigure necesarul de finantare al Recon in cazul in care oferta sa va fi declarata castigatoare (dupa prezentarea contractului de executie si constituirea garantiilor)". Ei bine, in ambele cazuri, Universitatea a considerat ca cele doua firme nu au dovedit ca au acces la finantare pe o perioada de noua luni, deoarece scrisorile bancilor nu sunt angajante. "Ofertantul trebuie sa demonstreze ca la momentul semnarii contractului va avea acces la/sau are disponibile resurse reale, negrevate de datorii, linii de credit confirmate de banci ori alte mijloace financiare suficiente pentru a realiza cash-flowul de executie de lucrari pentru perioada precizata (...) din documentele depuse, banca nu confirma existenta liniei de credit, ci conditioneaza acordarea acesteia in functie de normele bancare si constituirea garantiilor", se arata in punctul de vedere al Universitatii referitor la situatia ofertei depuse de Recon. Practic, Universitatea a considerat ca formularile standard din scrisorile de bonitate de la banci ale celor doua firme dovedesc inexistenta banilor disponibili. Pe de alta parte, si firmele descalificate pot spune ca acele formulari fac parte din limbajul uzual al bancilor. In contestatia pe care au depus la Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor, cele doua firme au invocat Ordinul nr. 509/2011 al Autoritatii Nationale de Reglementare a Achizitiilor Publice (ANRMAP) din Romania, forul suprem in domeniu, care spune ca "... scrisori de bonitate in suma fixa de ..." sunt considerate "formulari restrictive din documentatia de atribuire ce nu se accepta/valideaza". Pentru a afla exact punctul de vedere al ANRMAP, GdS a formulat o cerere scrisa, iar raspunsul da dreptate firmelor. "Scrisoarea de bonitate este un document emis de banci pentru clienti persoane juridice (...) in conformitate cu prevederile din Anexa 1 a Ordinului nr. 509/2011 al presedintelui ANRMAP, privind formularea criteriilor de calificare si selectie: ofertantul trebuie sa demonstreze ca, la momentul semnarii contractului, va avea acces la sau are disponibile resurse reale, negrevate de datorii, linii de credit confirmate de banci ori alte mijloace financiare suficiente pentru a realiza cash-flowul de executie a lucrarii pentru perioada precizata. De asemenea, autoritatea contractanta nu are dreptul de a limita indeplinirea cerintei prin impunerea prezentarii unui anumit document. Prin urmare, consideram ca autoritatea contractanta nu poate declara inacceptabila o oferta pentru ca nu a indeplinit o cerinta de calificare care restrictiona participarea operatorilor economici la procedura de atribuire, avand obligatia de a accepta, in scopul dovedirii situatiei economice si financiare a operatorului respectiv, prezentarea unor documente pe care le poate considera edificatoare in acest sens", se arata in raspunsul trimis de ANRMAP pe adresa GdS.

Castigatorul ia totul

De partea Universitatii au fost institutiile cu putere de decizie executiva. CNSC a respins contestatiile Novara si Recon, asumandu-si interpretarea data de forul universitar din Craiova scrisorilor de confort emise de banci. Novara a contestat decizia la Curtea de Apel Craiova, care a respins recursul in mod irevocabil. Drept urmare, Universitatea s-a si apucat de treaba. Pe 9 februarie a dat startul lucrarilor care se intind pe o suprafata de 4.500 de metri patrati. Constructia este formata din patru centre de cercetare (unul de inginerie mecanica, unul de inginerie electrica, un centru de biotehnologie si bioinginerie si un centru de stiinta a calculatoarelor).

D&T Industrial Equipment, noua Delta ACM a Craiovei?

Pentru a intelege cum au gandit reprezentantii Universitatii atunci cand au descalificat cele doua oferte, GdS a stat de vorba cu directorul de proiect, profesorul universitar doctor inginer Nicu Bizdoaca. "Asa am considerat noi. Ei au contestat la CNSC care ne-a dat dreptate. Deci, nu am gresit. Stiti ca la Medicina si in multe locuri s-au incercat tot felul de proiecte cat se poate de mari, iar la Medicina o firma a dat faliment, pentru ca modalitatea de plata este cum este in Romania, dureaza pana la noua luni. Pe mine m-a interesat sa nu-mi blocheze proiectul. Stim cum plateste statul si atunci am zis sa gasim o firma care sa aiba acces la o linie de credit. Voi plati eu penalizarile, dar sa aiba bani sa-si duca lucrarea mai departe. S-a considerat ca scrisorile respective nu reprezinta o garantie. Prin specialistii nostri din comisiile de specialitate, asa am inteles noi, nu ca nu au acces la finantare, ci ca nu prezinta garantii, din moment ce banca nu le-a spus DA, ci ca va studia. Stiti ce se intampla in Craiova cand vorbim de licitatii, din toate punctele de vedere. Ei (contestatarii - n.r.) au incercat sa intrebe si li s-a garantat ca totul este foarte clar si corect. Au cerut sa fie sustinuti in privinta corectitudinii actelor, dar li s-a spus sa ceara acest lucru pe cai legale, nu prin spate. Va pot demonstra acest lucru... daca va fi cazul", a spus Bizdoaca. Acesta a precizat ca interpretarile date de comisie au fost corecte si ca ANRMAP nu are putere de decizie. "ANRMAP da un punct de vedere pe care, pe undeva, l-as putea da si eu, pot sa fiu nespecialist", a spus Bizdoaca. Profesorul universitar a amintit ca firma D&T Industrial Equipment este castigatoarea contractului pentru reabilitarea complexului Mecanica. "Aceste intrebari nu au legatura cu faptul ca D&T Industrial Equipment a castigat contractul de la Facultatea de Drept?", s-a intrebat el retoric. Intr-adevar, firma din Timisoara pare sa devina pentru Universitate un fel de Delta ACM pentru primarie. Contractul de care vorbea profesorul universitar a fost atribuit de Universitatea din Craiova in anul 2010, iar valoarea lui este de peste 36 de milioane de lei, adica circa 12 milioane de dolari. Conform anuntului postat in Sistemul Electronic de Achizitii, D&T pare sa fi fost singurul participant la licitatie, lucru destul de ciudat data fiind suma de bani pusa in joc. Contactat telefonic, reprezentantul Novara T Impex, Mihai Tomescu, s-a declarat nemultumit de modul in care a decurs licitatia. "Autoritatea contractanta a facut tot posibilul pentru a elimina doi dintre ofertanE›i, respectiv SC NOVARA T IMPEX SRL E™i SC RECON SA, tocmai pentru a se elimina toE›i concurenE›ii, ramanand ca singur ofertant SC D&T INDUSTRIAL EQUIPMENT. Cei doi contracandidaE›i au fost eliminaE›i abuziv de catre autoritatea contractanta, deE™i documentele "scrisoarea de confort" prin care se cerea ca ofertanE›ii sa dispuna de surse de finanE›are la data semnarii contractului in valoare de 7.375.000 de lei pentru o perioada de noua luni au fost intocmite in concordanE›a cu cerinE›ele din caietul de sarcini", a spus Tomescu.