|
Este mediul in care invata sa lucreze in echipa, afla ce e responsabilitatea si cum sa-si recunoasca greselile. Pana la sase ani, isi dezvolta inteligenta emotionala si abilitatile de relationare si adaptare. Acasa, parintelui ii lipsesc autoritatea si parghiile pentru instruirea prin joc. De aceea, gradinita n-ar trebui sa fie o optiune in planurile adultilor pentru cei mici, ci o obligatie.
Nicicand nu suntem mai deschisi spre invatare decat atunci cand suntem mici. Psihologii spun ca, pana la doisprezece luni, copiii sunt egocentrici: nu impart jucariile si nu vor sa fie altundeva decat in centrul atentiei. Dupa doi ani, parintii trebuie sa inceapa sa le dezvolte abilitatile ludice. Nu numai acasa, in mijlocul familiei, ci si in parc sau acolo unde sunt si alti copii. "La inceput, sunt relatii negative: plang, vor toti aceeasi jucarie, insa, punandu-i impreuna, ai facut primul pas. Asa incepe procesul de socializare prin joc", spune Claudia Maciuca, psiholog in cadrul Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului. In general, cand mamele stau acasa in primii doi ani, copiii le vad, in 90% din timp, doar pe ele. Daca, insa, ii duc in alte medii, cei mici vad si alte persoane si inteleg ca in lume exista si altcineva in afara de mama si tata. "Cand vin in parcuri, ii vezi ca nu stiu cum sa se comporte: arunca jucariile, stau singuri, retrasi". Rolul parintilor este foarte important in perioada aceasta. Cu cat cei mici se obisnuiesc mai devreme cu cat mai multe fete noi, cu atat le va fi mai usor sa se adapteze atunci cand vor merge intr-o institutie de invatamant.
Rolul
La prima vedere, gradinita nu pare altceva decat salvarea adultilor: locul in care isi pot lasa odraslele cat timp sunt la serviciu. Acolo mananca, beau, dorm, merg la toaleta. Dincolo de aceste aspecte, practice, de altfel, gradinita este mediul in care copiii cresc emotional si psihic, isi dezvolta diverse abilitati si invata, prin joc, lucruri pe care le vor folosi mai tarziu. "Pana ajung la varsta scolara, cei mici isi dezvolta inteligenta emotionala, care este baza viitoarei personalitati. Acum se formeaza abilitatile de relationare si de adaptare", adauga psihologul. Aici este antrenat si pus sa rezolve ceva singur, fara ajutor. Exista numeroase jocuri de echipa care-i invata ce este competitia, cooperarea, sa se ajute intre ei. Fiecare grupa se axeaza pe anumite deprinderi, folosind instrumente specifice. Activitatile ludice urmaresc sa-i invete sa lucreze in echipa, sa-si asume responsabilitatea, sa-si recunoasca greselile si sa treaca peste ele sau sa le dezvolte capacitatea de a-si concentra atentia, de la 3-4 minute la grupa mica, la 30 de minute la grupa pregatitoare. 90% dintre activitatile care vizeaza grupa mica, spre exemplu, sunt axate pe dezvoltarea capacitatii de socializare. "Faptul ca micutul trece in fata clasei si reuseste sa spuna o strofa dintr-o poezie il ajuta sa-si dezvolte capacitatea de verbalizare, sa-si dezvolte vocabularul", adauga Claudia Maciuca. Gradinita inseamna si altceva. Este mediul care face trecerea spre alta etapa a vietii, spre scoala, acolo activitatile bazate pe joc fiind inlocuite de cele care pun accentul pe cognitiv. Este locul in care invata zilele saptamanii si diferentele dintre culori, limbile straine si cifrele. Aici descopera ce este prietenia si cum sa comunice, invata ce inseamna respectul si cum sa fie generosi.
Teama de a ramane singur
Prima vizita nu inseamna neaparat cea mai buna alegere. "E bine sa nu hotarasti singur care va fi gradinita la care va merge copilul tau. Noi, spre exemplu, ne-am plimbat cu fetita de manuta pe la toate institutiile, sa vada copiii, cum arata clasele, jucariile", povesteste psihologul Claudia Maciuca. In felul acesta, copilul va accepta mai usor sa se desparta de casa. Cu cat parintii decid mai devreme sa-l inscrie pe cel mic la gradinita - varsta propice este 3 ani -, cu atat va fi mai usor si se va acomoda mai lesne. Copilul nu plange pentru ca nu-i place, ci din teama generata de anxietatea de separare, de gandul ca mama nu se mai intoarce sa-l ia. De felul in care adultii ii prezinta situatia depinde imaginea pe care si-o va crea despre gradinita. Pe masura ce creste insa, va deveni mai speculant: la patru ani, pe langa tavalitul pe jos si plans, adauga o durere de masea, la cinci ani va spune ca-l dor urechile. Acum intervine si abilitatea educatorului de a-l antrena in joc pentru a-l face sa uite. "Am intalnit si situatii in care primele saptamani, cel mic nu s-a plans de nimic. Apoi, dintr-o data, le-a spus parintilor ca nu mai vrea sa se duca la gradinita. Este posibil ca in aceasta perioada sa se fi intamplat ceva cu care el nu era obisnuit in familie: spre exemplu, o mustrare sau o pedeapsa. Atunci parintele trebuie sa afle cauza si sa-i explice". Gradinita preia si dezvolta sarcina familiei, cu alte instrumente si la alt nivel.
|
