Actualitate - Diaspora | Presedintele Republicii Moldova: Marian Lupu, unicul candidat inscris in cursa; alegerile se amana

Liderul Partidului Democrat de la Chisinau, Marian Lupu, este unicul candidat inscris in cursa pentru alegerile prezidentiale, iar seful Comisiei parlamentare speciale pentru alegerea presedintelui a declarat ca in aceste conditii votul nu va putea avea loc la 23 octombrie, cum era prevazut.
Termenul-limita de inregistrare a candidatilor la comisia parlamentara pentru alegerea sefului statului a expirat la 17 octombrie, iar numele lui Marian Lupu este unicul care figureaza in lista, candidatura sa fiind propusa de un grup de deputati din Alianta pentru Integrare Europeana (AIE), a declarat pentru agentia Info-Prim Neo Ion Plesca, presedintele comisiei speciale pentru alegerea presedintelui.
Plesca a explicat pentru Info-Prim Neo si pentru Stirea Zilei ca, in aceste conditii, procedura de alegere nu va putea avea loc la 23 octombrie, intrucat Curtea Constitutionala prevede intr-un aviz ca, pentru a-l alege pe seful statului, trebuie sa fie inregistrate cel putin doua candidaturi. "Urmeaza sa prezentam un raport in Parlament, pentru ca legislativul sa numeasca o noua data pentru alegeri", a spus Plesca, mentionand ca va solicita Curtii Constitutionale sa interpreteze situatia creata si solutiile posibile.
UNIMEDIA precizeaza insa ca in Constitutia Republicii Moldova nu este prevazut in mod expres ca la alegerea sefului statului trebuie sa participe doi candidati, insa exista acest aviz al Curtii Constitutionale in care se mentioneaza necesitatea concurentei.
Conform deciziei Parlamentului, procedura de alegere a presedintelui Republicii Moldova trebuia sa aiba loc la 23 octombrie. Liderii AIE sustin ca Marian Lupu va ramane candidatura coalitiei parlamentare majoritare, iar Partidul Comunistilor, formatiunea parlamentara de opozitie, a declarat in repetate randuri ca nu propune nicio candidatura la functia de sef al statului.
Ion Plesca a mai declarat pentru Stirea Zilei ca "practica internationala stabileste foarte clar ca alegerile se desfasoara cu cel putin doi candidati, intrucat asta si inseamna "alegere".
"Din normele internationale reiese ca nu putem desfasura alegerile prezidentiale cu un singur candidat. Nu pot sa va spun exact ce se va intampla mai departe. Noi vom veni cu un raport in Parlament despre aceasta situatie, iar deputatii vor decide. Probabil ca se va anunta o alta data a alegerii presedintelui si un nou termen pentru depunerea documentelor in acest sens", a spus Plesca.
Constitutia prevede ca alegerile prezidentiale trebuie desfasurate in cel mult doua luni de la declararea vacantei functiei, in cazul acesta, pana pe 11 noiembrie. Norma legala nu stabileste insa clar daca in doua luni trebuie organizate alegerile sau trebuie sa fie deja ales un nou presedinte. Cel mai probabil, parlamentarii vor cere Curtii Constitutionale o interpretare in acest sens, a explicat Plesca pentru Stirea Zilei.
Alianta AIE are doar 53 de voturi in Parlament, or, pentru alegerea sefului statului este nevoie de 61 de sufragii, ceea ce inseamna ca partidele aflate in prezent la guvernare ar mai avea nevoie de opt voturi de la opozitia comunista pentru a-si impune propriul candidat la presedintie. Daca grupul parlamentar al Partidului Comunistilor nu va vota presedintele, asa cum a declarat, atunci Parlamentul ales la 29 iulie va fi dizolvat si se vor organiza din nou alegeri parlamentare anticipate, nu mai devreme insa de anul viitor.
Dupa alegerile parlamentare din 5 aprilie, cand comunistilor le lipsea doar un vot pentru a-si impune propriul candidat la presedintie, ei avand atunci 60 de mandate in legislativ, acestia au propus cate doua candidaturi. La prima incercare de alegere a sefului statului deputatii au avut de ales intre premierul de atunci, Zinaida Greceanii, si medicul neurochirurg Stanislav Gropa. Dupa esuarea acestui prim tur, la a doua incercare de alegere a presedintelui comunistii au pastrat candidatura lui Greceanii, iar candidatul considerat "de umplutura" a fost gasit in persoana ambasadorului moldovean la Moscova, Andrei Neguta. Opozitia, formata atunci din liberali, liberali-democrati si deputati ai Aliantei Moldova Noastra (AMN), s-a solidarizat si a boicotat ambele incercari de alegere a presedintelui, astfel ca, in lipsa reunirii celor 61 de voturi necesare, au fost convocate alegeri anticipate la 29 iulie.