Politia Romana, prin Institutul de Prevenire si Psihosociologie si Directia Rutiera, in colaborare cu Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei din cadrul Universitatii Bucuresti si Colegiul Psihologilor din Romania, a realizat un sondaj de opinie la nivel national asupra atitudinilor sociale privind riscul in trafic.
Cercetarea a fost initiata la solicitarea reprezentantilor Directiei Rutiere care, in calitate de principali beneficiari ai acestui studiu, au dorit sa cunoasca, intr-o maniera stiintifica si extinsa, caracteristicile conduitei in trafic a soferilor din Romania, astfel incat, atat activitatile de educatie rutiera, cat si cele de supraveghere si control al traficului derulate de Politia Rutiera sa fie orientate catre categoriile de conducatori auto cele mai predispuse la adoptarea unor comportamente riscante.
Studiul si-a propus sa cunoasca perceptia conducatorilor auto fata de riscul rutier, comportamentul adoptat in trafic de acestia, precum si masurile pe care le apreciaza necesare pentru imbunatatirea traficului.
Obiectivele cercetarii au constat in identificarea aspectelor legate de nivelul de siguranta in trafic perceput de soferi; atitudinile conducatorilor auto fata de viteza, consum de alcool, utilizarea centurii de siguranta si manifestari agresive in trafic; masura in care sunt respectate regulile de circulatie de catre soferi; factorii care limiteaza incalcarea regulilor de circulatie, precum si opiniile soferilor cu privire la masurile ce trebuie adoptate pentru imbunatatirea traficului.
Studiul a fost realizat pe un esantion de 1.119 conducatori auto activi (care au condus in ultimele 6 luni), reprezentativ la nivel national pentru conducatorii auto. Metoda folosita a fost ancheta pe baza de chestionar.
Principalele rezultate ale studiului, grupate pe aspecte importante ale comportamentului de risc in trafic, sunt:

• Viteza

Principala cauza generatoare de accidente rutiere ramane viteza neadaptata la conditiile de drum si viteza neregulamentara. In primele sase luni ale anului in curs s-au inregistrat 894 accidente de circulatie cauzate de viteza, soldate cu 288 persoane decedate si 898 raniti grav, iar in perioada similara a anului trecut au fost 938 de accidente, soldate cu 309 persoane decedate si 905 persoane ranite grav.
Cei mai multi dintre soferi (85%) admit ca depasirea vitezei legale creste semnificativ riscul de accident. Totusi, jumatate dintre conducatorii auto apreciaza ca depasirea vitezei legale cu 10 - 20 km/ora este un fapt generalizat, semn ca depasirea vitezei legale nu este riscanta daca esti sofer bun.
Cei care detin autoturisme cu capacitate cilindrica mare (2000 cm3 si peste) admit in mai mare masura ca incalca frecvent limita legala de viteza.
Tinerii intre 18-25 ani, cei ce detin permis de 6 - 10 ani, cat si cei care conduc autovehiculele de serviciu fara a avea atestat sunt, mai degraba, cei care obisnuiesc sa depaseasca frecvent viteza legala in afara localitatilor si pe autostrada.

• Consumul de alcool

Numarul accidentelor de circulatie produse de conducatori auto aflati sub influenta bauturilor alcoolice a scazut in primele sase luni 2010, comparativ cu perioada similara a anului trecut, de la 134 in 2009 la 107 in 2010.
Majoritatea soferilor (84%) admit diminuarea capacitatii de a conduce autovehiculul in timp ce se afla sub influenta alcoolului.
Totusi, unul din patru soferi respondenti a condus cel
putin o data sub influenta bauturilor alcoolice. Acestia aprecieaza ca o cantitate moderata de alcool nu le poate afecta performanta sau ca o situatie de urgenta sau un drum scurt de parcurs sunt situatii cand pot sa conduca dupa ce au consumat alcool.

• Utilizarea centurii de siguranta

In primele sase luni ale anului 2010 politistii au constatat 321.549 abateri ale conducatorilor auto privind neportul centurii de siguranta, iar in perioada similara a anului 2009 au fost constatate 299.541 abateri.
‘Cerinta de a purta centura de siguranta este respectata, intr-o mare masura, in afara localitatii (70%) si pe autostrada (77%) si intr-o mai mica masura in localitate (52%). Opereaza astfel o relationare intre nivelul de risc perceput pe o categorie de drum si utilitatea centurii.
Acelasi mecanism functioneaza si fata de copiii pe care ii transporta in autovehicul: daca soferul apreciaza ca riscul este minim pe o categorie de drum, tendinta este sa nu asigure pasagerii minori. Se constata faptul ca unul din 5 soferi care transporta copii nu ii asigura pe acestia decat uneori sau chiar niciodata.

• Manifestarile agresive in trafic si alte comportamente riscante

Agresivitatea in stilul de condus este o caracteristica putin recunoscuta de majoritatea soferilor. Totusi, trei sferturi dintre respondenti au declarat ca s-au simtit agresati in trafic prin: flash-uri/ claxoane, gesturi amenintatoare sau obscene, agresiuni verbale.
O pondere semnificativa a soferilor admit ca adopta comportamente riscante in trafic: 59% au vorbit la telefonul mobil fara hands-free, aproape jumatate s-au apropiat prea mult de vehiculul din fata cel putin o data in ultimele 6 luni, iar 40% au condus in stare de oboseala sau au mancat in timp ce erau la volan.
Principalele categorii de risc identificate in urma realizarii sondajului de opinie le reprezinta tinerii intre 18 - 25 ani, soferii care conduc masinile de serviciu fara a fi necesar un atestat si soferii care au fost implicati in accidente rutiere in ultimii 3 ani.