Senatorul Mihai Fifor a sustinut o declaratie politica, de la tribuna Senatului Romaniei, intitulata: Pachetul de legi privind achizitiile publice. Puteti citi in continuare textul integral al declaratiei politice.
In sedinta din data de 09.02.2016, am dezbatut si aprobat in Plenul Senatului, cu unanimitate de voturi, pachetul de legi promovat de Guvernul PSD referitor la Strategia nationala in domeniul achizitiilor publice. Este vorba de proiectele de legi privind achizitiile publice, achizitiile publice sectoriale, concesiunile de lucrari si concesiunile de servicii, respectiv remediile si caile de atac in materie de atribuire a contractelor de achizitie publica, a contractelor sectoriale si a contractelor de concesiune si pentru organizarea si functionarea Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor.Simpla enumerarea a acestor proiecte de acte normative este, cred eu, suficienta pentru a intelege importanta lor deosebita privind imbunatatirea legislatiei nationale in sfera achizitiilor publice in termeni de transparenta, corectitudine, claritate si simplificare, cu impact potential evident in ceea ce priveste perspectivele de consolidare a mediului de afaceri si investitional in Romania, in paralel cu stimularea activitatii agentilor economici mai mari sau mai mici, inclusiv a sectorului IMM-urilor.Trebuie subliniat, in acelasi timp, faptul ca adoptarea acestui pachet de legi se inscrie in demersurile constante si sustinute ale Parlamentului Romaniei si Senatului, in calitate de prima Camera parlamentara sesizata, privind alinierea legislatiei nationale la prevederile acquis-ului comunitar in domeniu, inclusiv in ceea ce priveste implementarea unor elemente importante din jurisdictia Curtii de Justitie a UE in materia achizitiilor publice si a concesiunilor.Dincolo de detaliile tehnice aferente celor patru legi, este important sa remarcam ca adoptarea pachetului de legi in sfera achizitiilor publice vine sa corijeze o serie de disfunctionalitati si minusuri evidente care persistau in acest domeniu la nivel national, cu referire expresa la: intocmirea de documentatii necorespunzatoare; operarea de modificari nelegale in contractele incheiate; impunerea de cerinte excesiv de restrictive; exces de suprareglementare si birocratie, mai ales pe aspecte procedurale; aplicarea defectuoasa a unor directive europene. Toate acestea au avut de multe ori drept consecinta, aparitia unui numar semnificativ de contestatii, depasirea termenelor de implementare a proiectelor si, nu in ultimul rand, pierderea unor finantari europene nerambursabile.In elaborarea pachetului de legi in sfera achizitiilor publice, s-a plecat de la problemele specifice tarii noastre pe diverse domenii. Apar, astfel, reguli noi, care vor permite statului sa ia in considerare si alte criterii in afara celui al pretului cel mai scazut in acordarea unor contracte, cum era cazul pana in prezent. Noile criterii avute in vedere includ aspecte referitoare la: raportul pret-calitate; costul pe ciclul de viata; conditiile de livrare si plata; extinderea serviciilor de consultanta si inlocuire post-vanzare; factorii de mediu sau sociali, inclusiv din perspectiva protectiei mediului ambiant si a dezvoltarii durabile, cu referire expresa la utilizarea eficienta a resurselor, reducerea la minim a deseurilor si diminuarea poluarii; folosirea unor utilaje eficiente energetic; promovarea integrarii sociale a persoanelor dezavantajate. Mentionez astfel ca, potrivit unui studiu publicat de Institutul pentru Politici Publice, pana la aparitia legii, la achizitiile din fonduri publice derulate in Romania prevala in proportie de 97 %, pretul cel mai scazut ca principal criteriu de atribuire a contractului, iar oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere tehnico-economic lua in calcul 3 % din proceduri. Toate acestea au facut ca, de multe ori, autoritatile contractante, de teama sanctiunilor, sa utilizeze, ca si criteriu unic, pretul cel mai redus din ofertele primite sau perioada cea mai mica asumata pentru executarea contractului, cu consecinta unor lucrari de proasta calitate, care, pe termen lung, s-au dovedit, nu de putine ori si mai costisitoare.Remarcam, totodata, ca in comparatei cu legislatia anterioara, gratie noii legislatii in domeniu, duratele minime ale procedurilor de atribuire vor fi mai scurte, inclusiv prin obligativitatea utilizarii mijloacelor electronice pe tot parcursul procedurii de atribuire. In acord cu directivele europene in materie, pachetul de proiecte de legi dedicat achizitiilor publice incurajeaza autoritatile contractante sa negocieze cu operatorii economici unii dintre termenii contractuali, oferind astfel posibilitatea de a realiza achizitii care sa corespunda nevoilor lor. Este incurajata si utilizarea achizitiilor centralizate, avand ca rezultat imediat simplificarea procesului de atribuire, reducerea costurilor de tranzactionare, profesionalizarea procesului de atribuire a achizitiilor publice si, mai ales, utilizarea eficienta a fondurilor publice.Un alt aspect reglementat vizeaza prevenirea neregulilor si a actiunilor care pot conduce la conflicte de interese. In acest sens, proiectul redefineste conceptul conflict de interese in sensul extinderii spectrului definit de actuala legislatie, care se rezuma la relatiile de rudenie sau capital.Concluzionand, acestea au fost doar cateva din aspectele relevante ale noii legislatii nationale in sfera achizitiilor publice, care, fapt demn de retinut, a fost convenita si agreata cu toti actorii politici nationali relevanti, inclusiv la nivel parlamentar si care se prezinta ca un document coerent, construit pe principii moderne, pe deplin adaptat contextului european si international actual.Imi exprim increderea ca pachetul de legi dedicat achizitiilor publice va intra rapid in dezbaterea Camerei Deputatilor, in calitate de Camera parlamentara decizionala, astfel incat tara noastra sa beneficieze, cat mai curand posibil, de o legislatie moderna si competitiva in domeniu.