Senatoarea Gabriela Firea a sustinut o declaratie politica intitulata: Liberalii, striviti intre adevarul istoric si propria lor ipocrizie. Puteti citi in continuare textul integral al declaratiei politice.
Se implinesc azi 3 ani de la debarcarea, printr-un vot istoric al Parlamentului, a guvernului de trista amintire, Basescu-Ungureanu si, cu voia Dvs ultimul pe lista, Predoiu. Lua astfel sfarsit regimul criminal al austeritatii partiale, spun partiala deoarece austeritatea a fost doar pentru popor, caci guvernantii isi extrageau nestingheriti sinecurile din sutele de milioane de euro sifonate de la bugetul anemic al statului.
Este un moment pe care nu avem niciun motiv sa-l uitam, si este o aniversare pe care nu avem niciun motiv sa o evitam. Este poate cel mai bun prilej pentru a face bilantul celor intamplate in acesti 3 ani. Un bilant la care premierul Ponta are cu ce sa iasa in fata opiniei publice.
Au fost trei ani in care, in primul rand, au fost reparate in cea mai mare parte nedreptatile facute de guvernele anterioare, in baza unui principiu simplu: guvernarea trebuie sa fie in folosul cetateanului si nicidecum in slujba unei camarile avide de imbogatire si putere. Au fost reintregite pensiile si salariile, au fost repornite programele operationale blocate de coruptia guvernelor PDL, absorbtia fondurilor europene a crescut spectaculos de la 7% cat era in 2012, la peste 55% in prezent.
In ciuda criticilor furibunde ale fostului presedinte si a piedicilor puse de acesta, guvernele conduse de Victor Ponta au reusit sa reporneasca economia Romaniei, care de 3 ani inregistreaza cresteri semnificative, pe baze sanatoase, iar o data ce a fost setat acest cadru general, s-a putut trece la masurile proactive de stimulare a cresterii economice si de combatere a evaziunii fiscale, astfel incat sa se poata opera in siguranta o relaxare fiscala asteptata atat de de populatie cat si de mediul de afaceri.
N-ar fi corect ca actuala majoritate parlamentara, formata din PSD, UNPR, PC si PLR sa-si asume toate aceste realizari. La ele au contribuit, in buna masura, si partenerii liberali din USL. Faptul ca dupa numai un an de guvernare ei au ales sa ignore optiunea electoratului si sa se incoloneze in spatele celor care au fost sanctionati cu un masiv vot de blam in 2012, ilustreaza cat se poate de bine afirmatia ca in politica orice este posibil. Dar faptul ca acum se dezic de actiunile la care au participat activ doar pentru a-i cautiona pe noii lor colegi (sau stapani) tine deja de alte lucruri, si in special de caracter. Liberalii sunt practic striviti intre adevarul istoric, incontestabil, si propria lor ipocrizie.
Ar fi inutil sa polemizam acum cu liderii noului PDL, pentru care aceasta aniversare este un nou prilej de a-si exhiba frustrarile si esecurile. Nu putem sa nu remarcam insa inadecvarea cu care vorbeste despre lacomia actualei Puteri un personaj, proaspat trezit din hibernare politica, si care va ramane in istoria postdecembrista a Romaniei nu ca premierul debarcat prin motiune de cenzura dupa mai putin de 3 luni de guvernare, ci doar exclusiv gratie listei produselor de protocol destinate propriei sale lacomii.