Constiinta unui Liberal de Stanga: Toamna Pacientului Matrafoxat

Stiu, nu am mai scris de ceva vreme pe blog. Am si primit mustrari din pricina asta. Sper sa fiu inteles: este greu sa scrii mereu despre aceleasi si aceleasi lucruri. In fond, lucrurile in aria mea de interes sunt aceleasi de 10 ani: un dement care se crede vesnicul mascul alfa, care se crede nemuritor, dar care are tot mai multe probleme in a-si mentine pozitia, asaltat de lupii tineri, din haita lui, dar si din haitele celelalte, care s-au saturat de el, de capriciile si de minciunile lui, de tampeniile lui, de lipsa lui de coerenta in gandire si de predictibilitate ca de mere acre. Sigur, nimeni nu poate garanta ca noul mascul alfa-pentru ca, vrea sau nu, inevitabil va fi obligat sa plece din fruntea haitei, daca nu de Constitutie, de muscaturile celorlalti-va fi mai bun, mai drept, mai zdravan la cap, mai vizionar si mai dedicat iontereselor haitei. Dar va fi o schimbare, si asta poate detensiona lucrurile, pentru ca oala numita Romania e pe punctul sa sara in aer.
Atmosfera din politica romaneasca aminteste tot mai mult de "Toamna Patriarhului": e acea atmosfera de sfarsit de lume, in care un despot cu mintea tulburata bantuie printr-o lume trista, o lume in care binele este uitat si unde raul si mizeria morala domina. Marquez ne spune un lucru pe care nu trebuie sa-l uitam: un dictator este o fiinta care isi uita sufletul si locul in viata. basescu nu are suflet, dementa puterii tine loc de asa ceva. Nu are prieteni, ci doar dusmani, sau slugi, oameni care il servesc, motivati de interese amestecate cu multa frica. basescu n-a acceptat si nici nu accepta ideea ca restul sunt egalii lui, ca trebuie tratati cu respect.
O tara nu poate fi condusa de fantasmele unui individ care-si ia dorintele drept realitate, care s-a izolat de societate si in acelasi timp vrea care nu-i propune nimic in afara fricii de "servicii", de "justitie", de linsajul mediatic al batalioanelor de propagandisti care ii lauda maretele impliniri. Pentru a conduce o tara trebuie sa traiesti in mijlocul ei, izolarea inseamna pierderea contactului cu realitatea si autozeificarea: el este perfect, daca va mai amintiti raspunsul dat unei jurnaliste. O democratie inseamna valori, un tip special de discurs public si o relatie permanenta cu oamenii, cu toate mediile sociale si profesionale. Totalitarismul inseamna tacere si ascundere. Sa nu confundam iesirile lui televizate cu dialogul cu societatea. Nu, dupa cum singur marturisea, democratia il incurca: nu o intelege, e pierdere de timp. Timp de zece ani basescu n-a avut un dialog cu Romania si cu romanii. El a fost "presedinte-jucator", adica stapan. Si, cum spuneam, stapanul nu discuta cu slugile!
Pentru a putea conduce singur si absolut, basescu, precum personajul lui Marquez isi va "lichida" toti colaboratorii, pe toti cei care au crezut il el si au crezut ca este purtatorul unui proiect pentru Romania. A ramas, acum, cu un partid de care rad toti, cu o tiitoare tot mai obosita si mai lalaie, in ciuda toalelor de zeci de mii de euro pe care le insira pe ea, si cu o multime de motive pentru a face carare la Procuratura si la Tribunal.
Putea alege un mod demn de a iesi din scena, demisionand imediat dupa Referendumul din 2012. Nu a facut-o, pentru ca puterea i-a luat mintile. Nu isi poate imagina momentul in care nu va mai deschide plicul cafeniu de la SRI, in care zac vietile adversarilor si slugilor lui, ziua in care nu va mai putea comanda Lulutzei pe cine sa mai inhate si carpei aleia de la ICCJ cati ani sa dea celor pe care i s-a pus pata. Marele luptator impotriva coruptiei este un porc care se scalda in noroiul coruptiei, alaturi de familie si putinii care i-au mai ramas fideli.
Asadar, despre ce sa scriu? Nu stiti toate astea? Si atunci? Mi-as pierde timpul, si v-ar rapi si voua timpul degeaba. Oricum iesirea lui din scena va fi urata de tot. Mi-e si frica sa ma gandesc la asta. Multi vor suferi. Si nu ma refer la unii precum Fenechiu si compania. Ma refer la cetatenii obisnuiti, pe care guvernarea lui scelerata fie i-a saracit, fie i-a alungat din tara, fie i-a umilit ca nimeni altul.
O ultima precizare: oricat ar parea de curios, discutia iscata de traian basescu pe tema CPP nu este despre justitie, ci despre democratie, si despre Romania iesita de sub domnia lui si a sistemului ticalosit pe care si-a bazat domnia. Pentru ca, din pacate, odata cu el nu va pleca si sistemul. De asta este important sa nu-i mai dam sistemului instrumente sa fdaca rau si dupa plecarea Pacientului Matrafoxat. Iar daca vor sa mai insemne ceva in ochii oamenilor, care au crezut in ei, cei din USL si Victor Ponta TREBUIE sa nu accepte schimbarile cerute de justitia ticalosita. Orice schimbare trebuie facuta democratic, transparent, si cu o singura idee in minte: respectul deplin al drepturilor si libertatilor cetatenesti. Romania are 20 de milioane de cetateni, nu 20 de milioane de puscariabili, nascuti cu stigmatul faradelegii in frunte, cum cred jigodiile precum basescu, Kovesi si compania.