Revolutia doctilor, cum am numit eu miscarea judecatorilor, unica in felul ei, nesperata, se petrece cu armele subtile ale legii si nu cu sticle Molotov sau spargeri de geamuri, cum fac, la revolta, paturile de jos. Judecatorii vor sa dea jos daniletii dintre ei care i-au compromis prin slugarnicie, partizanat politic si marlanii faptuite cu si in favoarea arendasului din Deal. E o miscare de jos in sus care se propaga iute, pe sarmele electrice ale gandului. Cum de s-a ajuns ca o dinastie nobila, care de la regele biblic Solomon incoace, judeca si imparte dreptatea, sa fie reprezentata, la varfuri, de pleava aspaziilor si neghina hainelilor pripasite in ea, e greu de priceput. Sa urmarim acest spectacol shakespearian, profund si dramatic, pana la actul final care ar trebui sa proclame victoria demnitatii unei profesii neegalate de nicio alta.
O clatinare, fara glorie, se petrece in lumea argatilor politici care, adunati in jurul lui Basescu, si-au zis partid si chiar pareau la un moment dat partid. Gruparea, numita la inceput PD, membra in Internationala Socialista, unde s-a opus cu inversunare sa intre si PSD (noi reprezentam adevarata stanga din Romania! - se bateau cu caramida in piept pedistii lui Basescu) a sucit-o intr-o noapte. Strigatul, la fel de strident, cum este cel scos de o mata calcata pe coada cu automobilul, a devenit - noi reprezentam adevarata dreapta din Romania! Anexa onomastica a unui L extras din abecedar le-a conferit alonja liberala si bazdac popular european. Toate miscarile, care l-ar fi facut si pe Machiavelli sa roseasca, au fost ordonate de Basescu. Partidul militar, din slugi in uniforma, a ajuns curand calare pe sacii cu bani ai tarii. Ce-a facut cu ei? Vile, yahturi, averi colosale. Cand s-au ispravit, au imprumutat altii! Miliardele de euro imprumutate s-au volatilizat si ele, cu folos zero pentru tara. Ura poporului a crescut incet si a devenit amenintatoare. PDL a pierdut usturator pe mana lui Basescu. Alegerile din decembrie au fost, pentru multi romani, reluarea referendumului din vara. Cetatenii, majoritatea, au votat si in vara si acum pentru demiterea lui Basescu. Din pacate, un pact idiot, de nonbeligeranta, semnat de Ponta intr-o seara la Cotroceni, a dat cu praf peste o stralucitoare victorie a maselor, carand-o in derizoriu si ridicol. Oricum, ura fata de Basescu a ramas si s-a consolidat, lucru pe care-l realizeaza si cel mai navleg pedelist. Un anume Papahagi, argat basist, scrie ca e vremea sa-si caute un candidat la prezidentiale nesustinut de Basescu, peste doua alegeri, fiindca viitoarele sunt oricum pierdute. Tot ce-i sustinut de Basescu e sortit esecului, constata politicianul portocaliu. Ce vorbesti nenica? Pai nu esti tot ala de alaltaieri? Mihai Razvan Ungureanu deseneaza susprinzator portretul viitorului presedinte care, e limpede, nu trebuie sa fie jucator, nu trebuie sa ajunga fluierat de popor, nu trebuie, cu alte cuvinte, sa fie alt Basescu. Da, o zice, acum doua zile, MRU. Cezar Preda ii scoate ochii lui Voinescu Cotoi, iar Voinescu Cotoi il zgarie pe buzoian, fiecare cerand ritos excluderea din partid a celuilalt. Un vicepresedinte pedelist cere dezlipirea rapida a ramasitelor partidului, atatea cate mai sunt, de Basescu. Doar Nutica Udrea, saracuta, se tine dupa imparat. E el la Predeal? Ea se afla la o aruncatura de partie, la Azuga, invartind sarmale. E el la Covasna? Hop si ea acolo, de mana cu unul Cocos, cu care circula zvonul ca ar avea o relatie de afaceri. Doar ea, Nutica, mai crede in satrap, ceea ce inmoaie intr-un suspin de mila si admiratie si o inima impietrita. Fidelitatea, politica fireste, a femeilor, e fara margini. Oricum, cu o floare, ma rog, cam ofilita, nu se mai face primavara, iar dezlipirea, in fuga, de Basescu ia proportii de masa.