Adevarul.ro: Majoritate USL ca pe vremea FSN. Avantajul, folosit pentru modificarea Constitutiei

USL are intre 55 si 57% in exit-poll-urile prezentate dupa alegerile parlamentare de ieri. Este cel mai mare scor obtinut de o formatiune dupa FSN care a avut 66% la alegerile din 1990.
Desi la primele alegeri libere care au urmat Revolutiei din 1989 au concurat 72 de formatiuni politice, Frontul Salvarii Nationale, condus de Ion Iliescu, a obtinut 66% din voturile romanilor. Vechiul partid politic din care s-a desprins actualul PSD, a castigat intrecerea electorala pe 20 mai 1990, in celebra "Duminica a Orbului."
USL a castigat, detasat, alegerile de ieri, potrivit exit-poll-urilor. Astfel, potrivit sondajul CURS - Avangarde prezentat de televiziunea publica, USL a obtinut 57,58% din voturi, ARD 18,57%, PPDD - 13,05%, iar UDMR - 5,16%.
Potrivit sondajului CCSB prezentat de Antena 3, USL ar fi obtinut 56,8%, ARD - 19%, PPDD - 13,8% iar UDMR - 5,1%. Pe parcursul intregii zile, liderii USL si-au facut calcule pe baza sondajelor de opinie, sperand sa aiba o majoritate larga.
Liderii USL, Victor Ponta si Crin Antonescu, aveau date din care reiesea ca vor obtine peste 50% din voturi, dar incercau sa isi mobilizeze activul de partid astfel incat sa isi maximizeze castigul. Obiectivul USL era obtinerea a 55-60% din voturi, astfel incat sa aiba doua treimi din mandate in viitorul Parlament.
O asemenea majoritate ar avantaja USL din doua puncte de vedere. Pe de o parte, daca alianta castigatoare ar obtine doua treimi din locurile din viitorul Parlament, ar avea sanse sporite sa blocheze eventualele incercari ale lui Traian Basescu de a "sparge" majoritatea USL. Cu alte cuvinte, cu cat creste numarul senatorilor si deputatilor USL, cu atat va trebui Traian Basescu sa determine mai multi parlamentari sa voteze un alt premier decat Victor Ponta.
Pe de alta parte, daca USL ar avea doua treimi din fotoliile in viitorul Parlament, ar putea trece la modificarea Constitutiei.
Victor Ponta si Crin Antonescu intentioneaza sa reduca atributiile presedintelui, astfel incat acesta sa fie obligat sa numeasca premierul aliantei care a castigat alegerile.
O alta modificare ar viza posibilitatea Parlamentului de a anula deciziile Curtii Constitutionale daca doua treimi dintre senatori si deputati voteaza impotriva acestora.
Prezenta in teritoriu
Mobilizarea activului USL a contribuit la cresterea prezentei la vot. Ieri, la orele 18.00, prezenta la
vot era de 36,54% comparativ cu 34,48% la alegerile din 2008.
Cea mai mare prezenta se inregistra in judete dominate categoric de USL. In judetul Teleorman, fieful secretarului general al PSD, Liviu Dragnea, se inregistra, potrivit BEC, cea mai mare prezenta la vot, de 48,92% din totalul alegatorilor inscrisi in liste, fiind urmat de judetele Gorj - 47,68%, Olt - 44,32%, Mehedinti - 43,73% si Giurgiu - 43,32%.
In schimb, in judetele unde PDL este inca destul de puternic, prezenta era destul de slaba. In judetul Timis se inregistra cea mai scazuta prezenta la urne la ora 18.00, de 26,73% din alegatorii inscrisi in listele electorale, urmat de judetele Maramures - 28,73%, Cluj - 28,87%, Arad - 29,32% si Sibiu - 30, 92%.
Calculele ARD
De cealalta parte a baricadei, liderii ARD au incercat, pe parcursul intregii zile, sa afiseze o atitudine de calm. Seful campaniei ARD, Adriean Videanu, a sustinut ca, in realitate, USL ar avea in jur de 50% din voturi.
La randul sau, purtatorul de cuvant al campaniei ARD, Traian Ungureanu, a declarat ca sondajele care au circulat in cursul zilei de ieri sunt intoxicari.
"Un capitol aparte sunt intoxicarile sistematice care apar pe net care sunt sondaje prefabricate, desene animate, care au procentaje nascocite la un pahar de bere", a declarat Traian Ungureanu. El a adaugat ca aceste sondaje sunt false si ca "trendul este cu totul altul".
Cum poate creste numarul de parlamentari
Calculele celor doua forte politice aveau cel putin un element comun: dupa aceste alegeri, numarul de parlamentari va creste cu aproximativ 50: de la 471 la aproximativ 520.
Si aceasta pentru ca legea in vigoare instituie principiul proportionalitatii in distribuirea mandatelor.
De exemplu, daca intr-un judet exista noua mandate de deputati, Biroul Electoral Judetean stabileste numarul de parlamentari care revine fiecarei formatiuni, direct proportional cu numarul de voturi obtinute. De exemplu, BEJ poate decide ca USL are dreptul la sase locuri, ARD la doua, iar PPDD la unul.
Daca USL ia peste 50% in toate cele zece colegii, acesti candidati devin parlamentari. Practic, numarul de parlamentari va fi suplimentat pentru a asigura cele doua locuri care revin ARD si cel care revine PPDD. In acest fel, numarul de deputati din respectivul judet va fi suplimentat cu trei.
Legea actuala este in vigoare din 2008, dar la vremea respectiva nu a produs astfel de efecte, in conditiilem in care nu a existat un partid sau o alianta care sa castige atat de multe colegii cu peste 50% din voturi. ;
Cum se distribuie mandatele de parlamentari
Candidatii care vor obtine 50%+ 1 din voturi in colegiul in care concureaza vor ajunge direct in Parlament. Pentru restul, indiferent daca termina pe locul unu, doi sau pe ultimul loc, urmeaza un complicat proces de redistribuire, care, in functie de procentajul partidului, i-ar putea trimite sau nu inLegislativ. Birourile electorale judetene stabilesc cate mandate va obtine fiecare partid, direct proportional cu numarul de voturi obtinute.
Candidatii care au obtinut sub 50% din voturi intra in Parlament in ordinea descrescatoare a numarului de voturi, cu conditia ca niciun partid sa nu depaseasca numarul de mandate atribuite. Daca intr-un judet, USL are dreptul la sase mandate, ARD la trei si PPDD la unul, cel de-al saptelea clasat din USL nu intra in Legislativ chiar daca are mai multe voturi decat al treilea clasat din ARD.