Navele fluviale sub pavilion romanesc indeplinesc - cele mai multe dintre ele, in special cele care naviga si in alte tari - standardele tehnice romanesti aliniate la normativele europene din domeniu, referitoare la siguranta navigatiei, a declarat, pentru "Replica", Petre Chirobocea (foto), seful Serviciului Siguranta Navigatiei si Coordonarea Porturilor din cadrul Autoritatii Navale Romane (ANR) - fost prefect al judetului Constanta. De altfel, de mai multi ani flota fluviala autohtona a inceput sa se alinizeze la standardele tehnice europene, insa aceasta aliniere a devenit mai accelerata dupa intrarea in vigoare a Ordinului Ministrului Transporturilor nr. 1447/2008 care transpune in navigatia fluviala romaneasca prevederile Directivei Europene nr. 87/2006 privitoare la conditiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca o nava fluviala pentru a i se permite navigatia pe apele interioare ale Uniunii Europene, a aratat Chirobocea. In acest sens, trebuie precizat ca inspectoratele tehnice ale ANR din toata tara certifica navele fluviale sub pavilion romanesc doar daca ele indeplinesc standardele mentionate, a specificat Chirobocea. Tot cu scopul alinierii transporturilor fluviale din Romania la standardele comunitare de siguranta a navigatiei s-a implementat pe sectorul romanesc al Dunarii o prima etapa a sistemului RORIS (River Information System), urmand ca in viitorul apropiat sa se implementeze si a doua etapa ce prevede o inmultire a numarului de radare si alte echipamente de supraveghere electronica a traficului dunarean, a specificat specialistul ANR. Astfel, pana la ora actuala au fost amplasate astfel de radare in mai multe localitati, printre care Sulina, Drobeta Turnu Severin, Galati, unele statii ale sistemului RORIS sunt prevazute si cu camere video de supraveghere a traficului. "In cadrul acestui sistem s-au construit centre locale de supraveghere a traficului naval, ce au fost instalate in principalele porturi dunarene si au fost dotate cu statii radio", a afirmat Petre Chirobocea. Sistemul RORIS se adreseaza atat autoritatilor romane din domeniul transporturilor navale, cat si participantilor la traficul fluvial, respectiv armatorilor fluviali. In etapa a doua a implementarii sistemului se are in vedere si extinderea acoperirii terestre a statiilor de receptie pentru sistemul AIS (Automatic Identification System), un sistem automat de transmisie electronica a datelor de indentificare ale unei nave catre autoritatile de la uscat. Dotarea navelor fluviale cu astfel de emitatoare automate nu este, in prezent, decat o recomandare a forurilor europene, ea nefiind inca obligatorie, a precizat Chirobocea. Din fericire, sectorul romanesc al Dunarii nu contine pericole pentru navigatie, existand totusi anumite perioade ale anului sau unele fenomene climatice ce ingreuneaza navigatia. Astfel, una dintre perioadele cele mai dificile pentru navigatie este iarna cand pot sa apara vanturi puternice, viscole ce reduc vizibilitatea sau chiar sloiuri pe Dunare. O alta perioada dificila pentru navigatia dunareana este si in intervalele secetoase cand se formeaza praguri pe Dunare si incarcarea navelor trebuie redusa pentru a putea depasi acele praguri. Totodata, unele probleme pentru navigatie se pot ivi si atunci cand cotele apelor Dunarii cresc foarte mult, a adaugat specialistul ANR. Cat despre epavele care inca mai exista pe Dunare, in ciuda unor campanii de curatire a fluviului desfasurate in anii anteriori, Chirobocea a subliniat ca ele nu impiedica navigatia ci pot fi daunatoare doar pentru mediu. Insa, activitatea de scoatere a lor la suprafata si de taiere a acestora la fier vechi a fost sistata in ultimii ani, cel mai probabil din cauza faptului ca pretul fierului vechi a scazut destul de mult, iar operatiunile de acest gen au devenit nerentabile, a adaugat Chirobocea.