TAIFASURI: Galeriile subpamantene de la Calarasi, opera unei civilizatii disparute? (Autor: Andrei Dicu)
Candva, un arhitect spunea ca arhitectura unui popor sau a unui oras, privita cu ochii sufletului, dar mai ales citita cu cei ai mintii, iti poate vorbi despre cultura si istorie, despre sensibilitati proprii sau influente straine, despre societate si despre viata insasi. Afirmatia este valabila pentru orasul Calarasi, asezat pe malul Dunarii si atestat documentar de un act emis in epoca lui Mihai Viteazul. Asezarea este mult mai veche, vestigiile arheologice proband acest lucru. Si totusi sunt voci care sustin ca primele asezari din zona au fost cladite de o civilizatie de mult apusa, dinaintea nasterii poporului geto-dac.

Catacombele cu proprietati miraculoase, exploatate de Mircea cel Batran si de cavalerii templieri

Dupa cucerirea Daciei de armatele lui Traian, drumurile romane care legau Durostorum (cetate situata pe malul drept al Danubiului) de Campia Dunarii treceau prin Calarasi. Si azi exista drumul care leaga aceste doua cetati, Calarasi si Silistra, dar la cateva zeci de metri de fluviu si de frontiera trasata arbitrar in 1940, soseaua a fost zeci de ani barata de graniceri romani si bulgari. Asta numai la suprafata, pentru ca in subteran, la numai cativa metri adancime, se afla drumuri secrete, pe care istoria le-a conservat. Si, ca o ironie, in perioada comunista si in primii ani de dupa 1990, putini cunoscatori ai acestor sosele subterane se foloseau de ele pentru a intra si a iesi din Bulgaria vecina. De fapt, este impropriu spus Bulgaria, pentru ca teritoriul respectiv, Cadrilaterul, este vechi pamant romanesc. Insusi domnitorul Tarii Romanesti Mircea cel Batran, atunci cand descria granitele stapanirii sale, spunea ca Tara Romaneasca se intinde pana la Marea cea Mare, incluzand si Cetatea Darstorului:
- Eu, intru Hristos Dumnezeu binecredincios si binecinstitor si de Hristos iubitor si autocrat, Io Mircea mare voievod si domn din mila lui Dumnezeu si cu darul lui Dumnezeu, stapanind si domnind peste toata Tara Ungrovlahiei si a partilor de peste munti, inca si catre partile tataresti si Amlasului si Fagarasului herteg si domnitor al Banatului Severinului si pe amandoua partile pe toata Podunavia, inca pana la marea cea mare si stapanitor al cetatii Darstorului.
De altfel, exista istorici si arheologi care sustin ca galeriile din zona, folosite de daci pentru ceremonii initiatice in arta razboiului pentru tinerii recruti, au fost exploatate de Mircea cel Batran ca spatii de refugiu in calea cotropitorilor, depozite de munitie si armament, dar mai ales erau folosite pe post de spital de campanie. Mai mult, se pare ca aceste locuri au servit ca tabara pentru cavalerii templieri in drumul lor catre Tara Sfanta.

Experienta nerecomandata cardiacilor

Motivul nu tinea doar de caracterul secret al catacombelor si mai ales de faptul ca, se zice, acele locuri pastreaza si acum proprietati spirituale unice, chiar tamaduitoare. Oamenii locului spun ca cei care patrund adanc in galerii se simt, deodata, liberi, usori precum pasarea cerului, asa cum parca ar pluti. Totusi, se pare ca la intrarea din partea romaneasca isi arata coltii un curent energetic puternic, aproape ametitor, care ofera o senzatie similara cu aceea a escaladarii celor mai inalte piscuri din Muntii Fagaras. Din acest motiv, excursia in aceste locuri nu este recomandata cardiacilor.

Poarta energetica spre un univers paralel

Orasul Calarasi are o istorie remarcabila si multi scriitori si-au brodat povestile pe marginea firului apei, dar niciunul nu a stiut sau nu a folosit, macar ca sugestie literara, misterioasele tuneluri care impanzesc subsolul orasului si subtraverseaza Bratul Borcea si chiar Dunarea, unind Campia Romana cu Dobrogea. Si totusi, pentru ca vorbeam despre potentialul energetic al zonei, batranii locului povestesc si astazi, cu temere in glas, despre o patanie petrecuta in anii '60-'70. La vremea aceea s-a demolat masiv in zona, pentru a se face loc catorva blocuri banale, dupa moda sovietica impusa de arhitectii vremii. Cand au inceput forarile pentru saparea fundatiilor s-a produs un cutremur destul de puternic, iar la un moment dat s-a auzit o bubuitura de proportii, fara ca insa ceva anume sa fi explodat in interior sau la suprafata. Sustinatorii ideii potrivit careia tunelurile din zona reprezinta o poarta de trecere dincolo, intr-o alta dimensiune a spatiului si timpului, intr-un univers paralel, sunt de parere ca motivul socului este strans legat de faptul ca tocmai poarta energetica spre acea noua lume ar fi fost deranjata de actiunea omului.

Baza de lansare pentru nave extraterestre?

Unul dintre oamenii locului care au cercetat aceste galerii subpamantene este Marian Neagu, de profesie arheolog si istoric. Referindu-se la tuneluri, dansul ne-a marturisit, in urma cu multi ani, ca bolta este astfel conceputa, incat uriasa forta de presiune a Pamantului sa fie utilizata ca element principal de rezistenta, lucru care justifica pastrarea lor aproape intacta dupa mii de ani. Geometria riguroasa a zidurilor, in care pietrele sunt perfect imbinate, atesta adanca stiinta a constructorilor. Din acest motiv, adeptii teoriilor fantastice se impart in doua categorii. Unii sustin teza existentei unui popor de nibelungi, oameni ai subteranului si ai intunericului, care au trait cu sute de ani inainte de aparitia poporului traco-get, iar altii sunt convinsi ca aceste catacombe au fost construite de o civilizatie extraterestra. De altfel, sunt voci care afirma ca si in zilele noastre galeriile servesc drept baza pentru navele spatiale. Aceasta credinta, mai mult sau mai putin utopica, se leaga de faptul ca, uneori, in general pe timp de ceata, aproape de intrarile in subteran au fost vazute cercuri de culoare mov-rosiatica si ca, dupa un timp, vegetatia de la suprafata capata nuante maro, ca si cand ar fi fost arsa de curand. Uneori se aud si zgomote extrem de puternice, ca si cum s-ar produce o explozie.

Vrajitorie si magie in vremea lui Matei Basarab

Mircea cel Batran si cavalerii templieri nu au fost singurii care au exploatat zona. Arheologii sustin ca tunelul principal a suferit o operatie de restaurare intre secolele al XVII-lea si al XVIII-lea, in perioada voievodului Matei Basarab si a urmasilor sai la tron. Coborarea se facea printr-un put in spirala de 1,80 metri, in unghi de 90 de grade, iar pe ultimii patru metri unghiul se micsora la 45 de grade. In cateva locuri, peretii aveau gauri, iar caramizile scoase din zid erau aruncate pe jos. Prin targ se vorbea, se pare ca nu fara justificare, despre gasirea unor comori fabuloase, tezaure monetare, bulgari de aur si bijuterii. Alti adepti ai teoriilor conspirationiste sunt insa de parere ca aici aveau loc ceremonii de vrajitorie si de magie, despre care se spune ca nu-i erau deloc straine lui Matei Basarab si mai ales sotiei sale, Elena Nasturel.
- Bolta este astfel conceputa, incat uriasa forta de presiune a Pamantului sa fie utilizata ca element principal de rezistenta, lucru care justifica pastrarea lor aproape intacta dupa mii de ani - Marian Neagu, istoric si arheolog, fostul director al Muzeului Dunarea de Jos din Calarasi.