Centrul Cultural Pitesti: Problema Cadrilaterului - diferendum teritorial si repere imagologice (1913-1940) (Autor: George Ungureanu)
Raporturile imagologice romano-bulgare in perioada 1878-1944 au facut obiectul unor contributii istoriografice mai mult sau mai putin ample, din partea unor autori precum Lucian Boia, Alberto Basciani, Maria Todorova, Blagovest Njagulov, Rumiana Staneeva etc. O succinta privire de ansamblu asupra literaturii de specialitate ne releva o dubla asimetrie. Pe de o parte, trebuie subliniat faptul ca imaginea bulgarilor fata de vecinii lor septentrionali este mai omogena, mai coerenta intern, decat corespondenta sa nord-dunareana. Faptul, remarcat de Blagovest Njagulov, nu constituie altceva decat o reflectare in imaginar a caracterului social-economic si cultural mai omogen si totodata mai tern al Bulgariei moderne in raport cu Romania, tara a unor pregnante contraste sociale. Pe de alta parte, raporturile romano-bulgare in anii interbelici, implicit evolutia problemei sud-dobrogene, s-au constituit in realitati politice, ulterior in subiecte istoriografice, mult mai interesante din perspectiva bulgara decat din cea romaneasca. Chestiunea Cadrilaterului a ocupat dintotdeauna (din 1913) in mentalul colectiv bulgar un loc mai important decat in preocuparile auto-identitare romanesti.

Razboiul caricaturilor (mamaligari versus cefele groase)

Trasatura esentiala a bulgarilor, ar fi, conform romanilor, lipsa unor calitati precum inteligenta, eleganta, subtilitatea; bulgarul apare ca primitiv si rudimentar, purtand in plus stigmatul empiric al cefei groase, sintagma imortalizata de Mihai Eminescu.
Primitivismul bulgar se asociaza, conform autorilor romani interbelici (I. N. Roman, C. Kiritescu, C. Bratescu), cu violenta, setea de razbunare, invidia, secretomania, dar si cu rabdarea, perseverenta si harnicia in asteptarea momentului prielnic pentru atac/agresiune. Spiritul disciplinat, taciturn si harnicia bulgarilor sunt, in general, recunoscute de autorii romani. Afirmatia: Bulgarii sunt lenesi din fire, facuta de Th. Holban, in anul 1939, intr-un document de uz intern, ramane rarisima.