ortodoxia.rol.ro informeaza: Praznicul celor 40 de mucenici: Asa ai SPOR tot anul!
La 9 martie, crestinii din intreaga lume ii comemoreaza pe cei 40 de Mucenici din Sevastia, martirizati in Capadochia in timpul imparatului roman Licinius. Prin traditie, in tara noastra, in memoria martirilor din Sevastia, la marele praznic, credinciosii implinesc numeroase ritualuri. In aceasta zi, femeile duc la biserica mucenici, preparate traditionale pentru acest praznic, iar dupa slujba, ele dau de pomana aceste ofrande pentru sufletul mortilor din familie. Sarbatoarea Mucenicilor este cea mai populara sarbatoare a primaverii, inainte de sarbatoarea Pastelui. Traditia spune ca, dupa Babe, urmeaza noua zile calde, Zilele Mosilor, mai blanzi decat Babele, iar acestea dureaza pana in data de 17 martie. Mucenicii preparati de gospodine in ziua praznicului reprezinta ofrande aduse celor 40 de mucenici pentru sacrificiul celor 40 de ostasi crestini din Sevasta. In diferite zone geografice, aceste ofrande se numesc macenici, sfintisori sau bradosi. De asemenea, in unele localitati mucenicii se prepara sub forma unor colacei copti in cuptor, in forma de opt si sunt unsi cu miere sau cu sirop de zahar, apoi sunt asezonati cu nuca macinata. Potrivit traditiei, pentru a fi convinsi sa renunte la credinta crestina, sfintii martirizati au fost mai intai aruncati in lac; de aceea, in amintirea acestui eveniment religios, se prepara mucenici din aluat, sub forma unor opturi mici si se fierb asemenea pastelor fainoase intr-un sirop cu mirodenii: coji rase de lamaie si scortisoara. Indiferent de modul de preparare, Mucenicii se dau de pomana de sufletul mortilor din familia gospodinei care-I prepara. Sarbatoarea mucenicilor marcheaza inceputul anului agrar, considerat un hotar intre iarna si vara, intre zilele reci specifice babei Dochia si vremea calduroasa din zilele Mosilor. De-a lungul timpului, in tara noastra, la sarbatoarea Sfintilor 40 de mucenici s-au pastrat mai multe obiceiuri frumoase, crestine, dar si precrestine. Pentru a fi imbelsugat, anul agricol care a inceput, taranii pastreaza obiceiul sa scoata afara plugul, peste care arunca un ou, un semn al rodirii. In acelasi timp, in multe sate ale tarii in mijlocul curtii se aduna gunoiul din ograda si din casa, i se da foc, iar tinerii sar peste flacarile acestui foc pentru a fi protejati de rele si de boli tot anul. La sfarsitul ritualului, cenusa este presarata in jurul copacilor si in gradina. In unele sate preotul face o slujba de sfintire a apei. Cu aceasta agheasma se stropesc plugurile si toate uneltele agricole.

Ritual pentru spor in gospodarie

In Muntenia, in ziua praznicului, femeile stropesc obiectele din gospodarie cu agheasma cu ajutorul unui pamatuf de busuioc: vasele in care gatesc de post, apoi pe cele folosite la prepararea bucatelor pentru sarbatorile de familie, lucrurile de imbracaminte si proviziile din camara. Ritualul este urmat pentru ca gospodarii sa aiba hrana pana la recolta urmatoare. In finalul procesiunii, gospodina tamaiaza incaperile casei, cu exceptia baii, scrie click.ro.

Crestinii bat”matanii pentru a avea spor la bani

In Bucovina, se obisnuieste ca fiecare gospodar, si in special tinerii, sa bata” cate o matanie pentru fiecare sfant sau, asa cum spune o alta traditie, sa implineasca chiar cate 40 de matanii pentru fiecare sfant, si aceasta pentru ca sa dobindeasca multi ani, sa fie sanatosi tot anul si, mai ales, pentru ca ei sa gaseasca bani ascunsi in pamint.
Sursa: ortodoxia.rol.ro