Cadrilaterul este denumirea romaneasca a partii de sud a Dobrogei, aflata azi in componenta Bulgariei. Numele, aparut la generalii romani in 1913, in decursul celui de-al doilea razboi balcanic, inseamna patrulater si provine de la cele 4 cetati, turcesti pana in 1878, care alcatuiau un sistem defensiv in nord-estul Bulgariei din 1913 : Silistra, Ruse, Sumen si Varna. Cadrilaterul a ramas in componenta Romaniei pana in 1940, cand prin Tratatul de la Craiova de la 7 septembrie este restituit Bulgariei ca urmare indirecta a presiunilor politice germane asupra guvernului roman.
Ca urmare a incurajarii stabilirii aromanilor din Balcani si a romanilor din alte provincii in decursul stapanirii romanesti, ponderea elementului romanesc a crescut semnificativ pana in 1940. Componenta etnica a populatiei Cadrilaterului, in anul 1940, era urmatoarea:
- total locuitori: 407.515
dintre care:
- bulgari: 150.962 (37,1%)
- romani: 106.534 (26,2%)
- turci, tatari si tigani: 147.196 (36,1%)
La recensamantul din anul 2001 au fost inregistrati 591 de romani (0,17%).
Aici s-au stabilit si romani din Timocul bulgaresc. In decursul perioadei interbelice, atat jandarmii cat si colonistii sau romanii autohtoni s-au confruntat in permanenta cu gherila armata a comitagiilor bulgari si cu rezistenta pasiva a populatiei bulgaresti, perioada evocata in filmografia romaneasca de filmul O vara de neuitat de Lucian Pintilie.
La 15 iunie 1940, Hitler si-a exprimat sprijinul fata de pretentiile teritoriale ale guvernului de la Sofia. Ca urmare, la 19 august 1940 guvernul regal al Romaniei, la presiunea Germaniei naziste a inceput la Craiova negocieri cu Bulgaria privind frontiera de sud-est a Romaniei, negocieri suspendate la 30 august 1940 de la momentul in care Germania si Italia au garantat noile frontiere ale Romaniei rezultate in urma cedarii Ardealului de Nord. Dupa abdicarea regelui Carol al II-lea tratativele au fost reluate la 7 septembrie 1940, cand in temeiul ordinului telefonic al noului premier, Ion Antonescu, acordul a fost semnat de Henri Meitani (membru al delegatiei) si nu de ambasadorul Alexandru Cretianu, seful delegatiei romane la tratative. La 10 septembrie 1940, Ion Antonescu a ratificat sub proprie semnatura tratatul de cedare a sud-estului Dobrogei.
La inceputul lunii septembrie 1940 comandantul Armatei a II-a, Generalul Gheorghe Argesanu, a fost trimis de rege la Constanta pentru a organiza rezistenta armata . Conducatorul rezistentei fiind insa convocat la sediul Guvernului in noaptea de 5/6 sepembrie 1940 si arestat din ordinele lui Ion Antonescu, bulgarii au reintrat in posesia acestei regiuni relativ fara probleme. Una din primele masuri instituite de noii ocupanti a fost aceea de a reveni la numele vechi, in limba bulgara. In final, populatia romana din acest teritoriu a fost mutata in Dobrogea de nord printr-un schimb obligatoriu de populatie cu bulgarii. Astfel, din Bulgaria s-au stabilit atunci in Romania circa 110.000 romani (din Cadrilater si sudul Dunarii), iar din Romania au plecat 77.000 bulgari.
Principalele orase din aceasta zona sunt Silistra (sau Darstor) si Turtucaia (in bulgara Tutrakan), in fostul judet Durostor, respectiv Dobrici (fost Bazargic), Balcic si Cavarna, in fostul judet Caliacra.
(Sursa: Wikipedia)