Despre o fabuloasa si uitata istorie romaneasca dintre Nistru si Bug. Totul despre romanitatea spatiului Transnitrean si nu numai / Sursa: romaniabreakingnews / Autor: Viorel Dolha
(Continuare)

In 1717 domnul Moldovei, Mihai Racovita, atesta printr-un act o daruire de mosie facuta peste Nistru lui Apostol Leca (24).
Capitala unei tari poarta numele unui roman transnistrean
Rusii vor ajunge in 1772 la Bug, in 1792 la Nistru si in 1812 la Prut. La fiecare din aceste etape Rusia avea sansa sa obtina clauze privind dreptul supusilor crestini ramasi sub suzeranitate turceasca sa se mute intre granitele ei pentru a-i coloniza. Tarii doreau ca sudul Ucrainei sa nu ramana nepopulat. Astfel la 1739 Constantin si Dumitrascu Cantemir (urmasi ai celui ce la 1711 au trecut Nistrul cu 4.000 moldoveni) conduceau voluntarii moldoveni in luptele cu turcii si incheiau la 5 septembrie o conventie cu Rusia obtinand recunoasterea independentei tarii (25). La retragerea rusilor acestia au luat cu ei pentru colonizari peste 100.000 de suflete.
Ecaterina a II-a ne-ar fi mutat pe toti (romani) la est de Nistru
La 1769-1774 la curtea Ecaterinei a II-a se faceau proiecte de transplantare a populatiei amanduror Principatelor, iar la 1792 se raporta ca au fost asezati intre Nistru si Bug doua treimi din locuitorii Moldovei fiind vorba ca acestei Moldove Noi sa i se dea autonomie si domn pe A. I. Mavrocordat (26). Acordand scutiri de serviciu militar si dari, acoperind cheltuielile de calatorie, asigurand autonomie, biserica romaneasca, magistrati romani, scoala de limba populara, tiparire de carti in limba romana si chiar pecete cu capul de zimbru, Ecaterina a II-a atragand deja romani din principate si Transilvania reuseste la 1783 sa aseze chiar dincolo de Bug 2.000 de familii cu 15 biserici romanesti (27). Se faceau colonizari chiar si in jurul Kievului, dar si in sudul Rusiei, aducandu-se cate 25-40 de familii pentru o asezare. Ciobanii din Ardeal s-au asezat in Crimeea, la Marea de Azov pana in Caucaz sau in Donbas. Salariati din directia oficiului de studii sub conducerea lui A. Golopentia in cercetarile etnografice si folclorice efectuate dincolo de Bug intre 1942-1944 gasesc in orasul Melitopol de la Marea de Azov, unicul restaurant din localitate cu numele de Bucuresti. Batranii spuneau ca fiecare familie primise 50 ha, doua perechi de boi, scutiri pe 50 de ani, si ca sosisera din sudul Basarabiei (28).
Cu gust pentru numele antice, Ecaterina a II-a va construi puternice fortarete pe malul stang al Nistrului: Tiraspol in fata Tighinei si Ovidiopol in fata Cetatii Albe (29). Marea majoritate a transnistrienilor fiind romani, aceeasi Erhani, Soltani, Busila, Codreanu, Munteanu, Brasoveanu, Ardeleanu, Esanu vor fi mana de lucru la ridicarea Odessei, dar si printre fruntasii locali. Banulescu e cel care sfinteste temelia orasului Odessa si contribuie la planul de organizare al orasului, iar Manole e mentionat ca arhitect pe langa guvernator. Pe firmele Odessei apareau ciobotarul Stirbei, croitorul Sturza, restaurantul Catargi, iar suburbia Moldovanca populata cu romani va deveni un oras intreg cu peste 40.000 de locuitori (30).

Romanii pun bazele culturii ruse
In 1796 la Dubasari ori Movilau s-a tiparit primul volum de versuri in limba romana (versuri originale si traduceri de I.Cantacuzino) (31). In 1799 rusul Pavel Sumarcov noteaza ca in Ovidiopol, Tiraspol, Grigoriopol, Dubasari, Malaiesti majoritatea locuitorilor sunt moldoveni (32).
Cultura romaneasca a influentat si cultura ucrainienilor si rusilor prin romanii ce si-au gasit rosturi in Rusia.
Petru Movila a devenit mitropolit al Kievului si intemeietorul Academiei rusesti.
Calugarul roman Paul Beranda este intemeietorul lexicografiei rusesti.
Milescu Spataru pe langa activitatea diplomatica si stiintifica a fost invatatorul lui Petru cel Mare.
Dimitrie Cantemir a depus o rodnica activitate stiintifica fiind si consilier intim al imparatului.
Herascu (Hirastov) a fost literat si intai curator al universitatii din Moscova (33).
Dosoftei va ajunge episcop al Azovului, Antonie (trecut peste Nistru impreuna cu cei peste 100.000 moldoveni la 1739) a devenit mitropolit de Cernigov si Bielgorod.
Mihail Strilbitchi din Moldova isi va muta tipografia la Dubasari apoi la Movilau.
Ioan Silviu Nistor in Istoria romanilor din Transnistria mai aminteste de un roman Turcu ca autor al codului penal rusesc, de Mihail Volosaninov ca organizator al Ministerului de externe rus si Grigore Voloseninov (Romanul) de asemenea diplomat al Rusiei (34).
Literatura rusa recunoaste ca poezia ruseasca moderna incepe cu Antioh Cantemir. Prin Dimitrie Cantemir, prin Spataru Milescu (care in China la popasuri da comanda cazacilor sa ii cante Dunare,Dunare”), prin Leon Donici si altii capata niste mari oameni de cultura (35).
In 1737 se nastea in Rusia, Nic Bantans Camenschi urmas de boier moldovean ce va deveni membru de onoare al Academiei ruse si universitatii (36).
Mihai Frunza geniu militar al Armatei Rosii, mort in 1925 la 40 de ani, este cel al carui nume l-a purtat capitala R.S.S.Kirghiza (Frunze) si Academia militara a URSS.
Acesta se nascuse in Turkestan, urmare a unor colonizari ale basarabenilor si transnistrienilor in 1878 in regiune (37).
In 1854 se stingea la Odessa Al. Sturza, filozof al religiilor.
N.Donici a intemeiat in 1908 la Dubasarii Vechi, Observatorul de astronomie fizica (38).
Guvernul rus refuza oferta lui Mihail Stroescu (fratele filantropului V. Stroescu) de a finanta deschiderea unei catedre de limba romana la Universitatea din Odessa.
Academicianul sovietic L. S. Berg, afirma: Moldovenii ce locuiesc in Moldova, Basarabia si pana in guberniile invecinate, Podolia, Herson, iar intr-un numar mai mic in gubernia Ecaterinoslav sunt romani”, iar Take Ionescu privitor la Rusia este dusmanul nostru natural (39).
(
Toponimia confirma romanitatea Transnistriei
Iata in continuare o serie de nume ale localitatilor de dincolo de Nistru: Singuri, Volosovca, Cioban, Beseni, Volosschie, Caracinti-Valahi, Cotiujani, Usita, Voloscovta, Barliadca (langa izvoarele Bugului); Glodoasa, Troianca, Mamaica, Adabasi, Alexandria, Perepelitino, Santuia, Malai (pe langa Kirovograd); Buric, Fundescleevca, Varsati, Curecni (intre Cigirin si Novomirgorod); Babanca, Burta, Tecucica (langa Novoarhanghelsk); Razmerita, Selari, Moldovca, Moldovscaia, Odaia, Moldovanca (langa Olviopol); Arcasi, Cantacuzinca, Moldovca Brasoveanovca, Paduret, Urata, Serbani, Arnautovca (langa Voznerensk); Baraboi, Gradinita, Dobrojeni, Grosulovo, Moldovanca (langa Odessa); Cosuri, Gusa, Sura-Bondureni, Buda, Soroca, Chisleac, Bursuci, Odaeva, Sura (langa Gaisan) etc.
Th. Burada infatiseaza din gubernia Cherson in 1893 urmatoarele sate moldovenesti: Iasca, Gradinita, Sevartaica, Belcauca (spre Ovideopol), Malaiesti, Floarea, Tei, Cosarca, Buturul, Perperita, Goiana, Siclia, Corotna, Cioburceni, Speia, Caragaciu, Taslac, Dorotcaia, Voznisevsca (pe Bug), Moldovca si Cantacuzinovca. Acelasi aroman Burada in 1906 gaseste in Podolia satele romanesti: Lescovat, Ruda, Ivanet, Rogozna, Studenita, Usita, Lipciani, Serebia, Busa, Cosnita, Grusca, Ocnita, Camenca, Lapusna, Saratei, Rabnita, Botusani, Pietrosul, Slobozia, Domnita, Balta, Mosneagul, Senina, Bursucul (40).
Tot atunci potrivit cifrelor oficiale existau in Cherson si Podolia 532.416, in Ecaterinoslav 11.813, iar in Taurida (Crimeea) 4.015 romani. Aprecierile asupra cifrelor reale merg pana la 1.200.000. Inca de la mijlocul secolului XIV se gaseau in Transnistria peste 400 de sate curat romanesti (41).
Alexis Nour (care a identificat in Transnistria o localitate Nouroaia) numeste ca ultime sate ale zonei compact romanesti spre rasarit Glodosi â€" cam la aceeasi paralela cu Cernautiul si Serbani -la o paralela cu Iasul insa la 200-250 km de la Nistru (42). Acesta a gasit in Kiev un liceu care purta numele celui care il intretinea prin donatii uriase Pavel Galagan. La fel de vestiti erau cei din familiile Funduclea (numele il purta si o strada in Kiev), Cordunean, Frunzetti, Macarescu, Bontas, Gredescu etc. (43).
(Va urma)