Adevarul istoric despre romanii transnistreni (3)
Despre o fabuloasa si uitata istorie romaneasca dintre Nistru si Bug. Totul despre romanitatea spatiului Transnitrean si nu numai / Sursa: romaniabreakingnews / Autor: Viorel Dolha
(Continuare)
Dintre numele de ape din Transnistria amintim Tiligul, Ingul, Inguletul, Baraboi, Volosica, Balacliica, Berezan, Cuciurean, Tigheci, Putred, Soroca, Ocnita, Darla, Udici, Sahaidac (veche denumire pentru desaga), Moldovca, Busa, Tatrani, Humor, Merla, Usita etc. (44).
In 1918 Transnistria canta Desteapta-te romane
Intre 1909 si 1913 ieromanahul Inochentie a condus in Transnistria, la Balta o miscare pentru reintroducerea limbii romane in biserica. Zeci de mii de moldoveni veneau in pelerinaj la Balta unde li se vorbea si li se imparteau gazete in limba lor. Aparat de tarani (60 vor cadea ucisi), Inochentie este ridicat de cazaci si inchis. Autoritatile vor permite insa folosirea limbii romane in biserici (45).

Pe vremea cand ni se oferea Odessa

In 1914 Austria promitea Romaniei toata Basarabia cu Odessa promisiune ce o va reinnoi (46).
Prezenta voluntarilor ardeleni si bucovineni in Ucraina a avut un rol benefic in redesteptarea constiintei nationale la romanii din Imperiul Tarist. Ofiterii romani vor desfasura o vie activitate culturala atragand de partea lor studentii din Kiev. La Odessa se aflau 40.000 de ostasi si ofiteri romani din armata rusa, care vor avea si ei o puternica inraurire asupra studentilor din Odessa si impreuna vor organiza un congres la 23 martie 1917. In 18 aprilie la Odessa a avut loc o manifestare a soldatilor romani la care au luat parte 12.000 de ostasi si studenti basarabeni si transnistrieni. La 9 aprilie ziarul Cuvant moldovenesc” publicase programul P.N.M. care cuprindea printre altele si drepturi nationale pentru romanii de dincolo de Nistru, iar in 14 aprilie se infiintase Asociatia invatatorilor moldoveni din Basarabia si de dincolo de Nistru (47). Congresul invatatorilor romani din Rusia, tinut la Odessa, a cerut pentru transnistrieni serviciu divin, scoli, inspectorat scolar, episcopie la Dubasari, seminar la Odessa, toate in limba romana.

Pe noi cui ne lasati?

In sedinta Radei ucrainene deputatul Ion Dumitrascu (transnistrean) va protesta impotriva pretentiilor Ucrainei asupra Basarabiei (48). Acelasi impreuna cu Ion Precul si Valeriu Cicate vor conduce Desteptarea - societate nationala a romanilor din Ucraina” infiintata la Kiev la 26 noiembrie 1917”.
Congresul ostasesc moldovenesc de la inceputul lui noiembrie 1917 din Chisinau a avut pe ordinea de zi la punctul 8 Moldovenii de peste Nistru si a hotarat ca in Sfatul Tarii, romanii de peste Nistru sa detina 10 mandate (49). S-a mai cerut Ucrainei sa recunoasca romanilor de peste Nistru, din Caucaz, din Siberia aceleasi drepturi pe care Basarabia le recunoaste minoritatilor etnice. Chisinaul mai cerea administratiilor transnistriene sa notifice numarul copiilor romani de varsta scolara (50). La acest congres taranul transnistrean Toma Jalba a intrebat
- Si cu noi care traim pe celalalt mal al Nistrului, cum ramane fratilor, pe noi cui ne lasati?”(51)
La 17 decembrie s-a organizat un congres al romanilor transnistrieni la Tiraspol precedat fiind de adunari pregatitoare la Tiraspol in 16 noiembrie si Grigoriopol in 21 noiembrie hotarandu-se ca fiecare sat sa trimita doi delegati. Tinut sub semnul tricolorului, congresul a votat pentru crearea de scoli nationale cu predare in limba romana si alfabet latin, introducerea limbii romane in biserici, justitia in limba bastinasilor, medici romani la sate, moldovenii sa faca armata in oastea nationala si alegerea a opt reprezentanti in Rada ucraineana. S-a mai hotarat tiparirea de gazete, impartirea mosiilor la tarani si sa se faca tot posibilul ca Transnistria sa fie alipita Basarabiei. Si cum nu stiau daca Basarabia va lupta pentru aceasta alipire, sublocotenentul transnistrean Bulat atentiona daca vom lasa Ucraina sa taie o ramura azi, alta maine, din copacul nostru va ramane buturuga (52). Trimisul Radei ucrainene a urat in incheiere Slava Moldovei slobode.
Comitetul National Roman ales a deschis 52 scoli romanesti, Rada ucraineana a aprobat manualele romanesti tiparite la Chisinau cu litere latine, Consiliul Zemstvei din Tiraspol a inceput sa introduca si in administratie si in justitie cunoscatori ai limbii romane. Timotei Plesca si Toma Jalba au organizat batalionul romanesc, ostasii primind echipament, armament, cazarma. Cadrele didactice nu au fost silite sa urmeze cercurile de vara in limba ucraineana, ci 30 dintre ele au urmat cursuri la Chisinau. In satul Lunca s-a jucat chiar Piatra din casa de V. Alecsandri. Pana ce teroarea bolsevica va patrunde peste tot, pe alocuri, in scoli si in 1919 se mai canta Desteapta-te romane.
In 9 ianuarie 1918 Ion Precul, moldovean din stanga Nistrului in calitate de deputat in Rada ucraineana ia cuvantul si cere drepturi egale pentru compatriotii lui (53). Se preconiza un congres general al romanilor din Ucraina in iunie 1918, dar abia in decembrie 1919 la o Adunare nationala au cerut organizarea lor intr-un stat national. La 21 martie 1919, in urmarirea bandelor bolsevice, romanii trec Nistrul si ocupa pentru scurt timp Tiraspolul si Razdelnaia.
La Conferinta de pace de la Paris, Romania nu a reclamat Transnistria si raman de domeniul istoriei motivele pentru care dezrobirea fratilor transnistrieni nu s-a infaptuit atunci, fiind siliti sa infrunte inca o epoca de suferinte, dupa spusele lui Dominte Timonu (nascut in Mahala langa Dubasari, membru mai apoi al Fondului Literar al Uniunii Scriitorilor din Romania) perioada a fost mai grea si mai cumplita (54). Intr-o cuvantare tinuta la Varsovia in noiembrie 1920, Take Ionescu spunea ca 600.000 de romani traiesc dincolo de frontiera estica” (55). In aprilie 1920 incep mari revolte taranesti, rasculatii condusi de Tutunica ocupa Balta, rascoala intinzandu-se in raioanele Codama si Ananev (raion despre care Marea enciclopedie rusa spunea ca moldovenii sunt locuitorii autohtoni ai raionului). In 1922 sub conducerea lui Chirsula revolta a reizbucnit. Dupa inabusirea in sange a acestora s-au facut deportari in masa (56).

RASSM-un stat romanesc intre Rusia si Romania Mare.Opozitie ucraineana la crearea RASSM

Dupa declaratia din 3 august 1923 a Guvernului Sovietic privind nationalitatile si libera folosire a limbii materne si ca urmare a tendintelor hotarate de ucrainizare, la 3 septembrie se intrunesc la Balta delegatii satelor romanesti. Ucrainienii au facut opozitie la organizarea unei republici autonome (57).
Si totusi in 12 octombrie 1924 se creaza Republica Autonoma Socialista Sovietica Moldoveneasca (58) in cadrul Ucrainei, capitala fiind Balta, iar din 1928 Tiraspolul cu granita vestica fixata declarativ pe Prut. La Barzula in aprilie 1925 Congresul Pan-Moldovenesc a fixat granitele si Constitutia recunoscuta de ucrainieni la 10 mai.
Cu o suprafata, la 1934, de 8.434 km2 si o populatie de 615.500 locuitori din care 80% romani, noua republica cuprindea raioanele: Balta, Barzula, Camenca, Crut, Dubasari, Grigoriopol, Ananiev, Ocna Rosie, Rabnita, Slobozia, Tiraspol. A fost creata pentru a atata pe nemultumitii din Basarabia. Vintila Bratianu considera cu luciditate ca crearea unui stat roman intre Rusia si noi va permite dezvoltarea in URSS a unei vieti nationale romanesti (59).

Tiraspolul in alfabet latin

Mostenirea lasata de tarism era infioratoare: populatia agramata, scoli de limba materna lipsa, constiinta nationala stinsa, oamenii in mare parte nestiind de unde se trag si cine sunt, limba la conditia de limba pasareasca (60). Demn de mentionat ca in RASSM i s-a spus limbii pe nume, dupa cum reiese din paginile saptamanalului Plugarul rosu din 21 august 1924 (ce aparea din 1 iulie): s-a hotarat ca in scoale, case si in asezaminte de cultura romaneasca sa se intrebuinteze limba romaneasca (61).
Au functionat 145 scoli romanesti gimnaziale, 18 scoli romanesti de rang liceal, institut agronomic, unul pedagogic si politehnica, cu o populatie scolara romaneasca totala de 24.200 din care 800 studenti. Din 1933 se introduce alfabetul latin. Apar publicatii cum ar fi: Plugarul rosu, Moldova Socialista, Comsomolistul Moldovei, Moldova literara, Octombrie, Scanteia leninista. Mai existau statie radio la Tiraspol, Corul de Stat Doina, teatrul de stat si sectie romana la Scoala teatrala din Odessa, institut de cercetari stiintifice si tanara republica avea un Congres General al Sovietelor, parlament local, guvern si chiar un presedinte de republica (62).
(Va urma)