HISTORIA: Cine sunt aromanii? (Autor: Marius Diaconescu)

- Continuare -

La interventia Romaniei, sultanul a recunoscut vlahii ca minoritate in imperiu
A doua jumatate a secolului al XIX-lea a fost marcata de numeroase conflicte regionale, in conditiile rascoalelor sau a razboaielor antiotomane. In plus, dupa 1864 au aparut scolile romanesti in Balcani, care au creat disensiuni intre comunitatile de aromani, impartite intre sustinatori ai romanismului, asa-numitii romanofoni, si adversarii, cunoscuti sub numele de grecomani. Conflictul a evoluat spre distrugeri de scoli si biserici, arderea cartilor in limba romana, terorizarea populatiei romanofone, chiar cu concursul autoritatilor turce locale. In 1903, aromanii s-au implicat in rascoala macedonenilor impotriva turcilor, asa-numita revolutie Ilinden. Dintre faptele lor de arme se remarca batalia de la Crusevo (azi in Macedonia), unde aromanii, sub comanda lui Pitu Guli, au luptat o zi intreaga cu o armata turca net superioara numeric si ca armament. Peste doi ani, la interventia diplomatica a Romaniei, sultanul a recunoscut vlahii ca minoritate in imperiu si le-a acordat dreptul la scoala si biserica in limba lor, de fapt in limba romana. Data acordarii acestui privilegiu, numit Iradea, 23 mai (stil nou), a devenit de cativa ani ziua internationala a aromanilor. Adevaratul salt al aromanilor in viata politica din Imperiul otoman a fost determinat de revolutia junilor turci. In urma alegerilor parlamentare, doi aromani au ajuns in Parlamentul Otoman si au detinut functii importante in administratia otmana. Succesul aromanilor a fost efemer din cauza razboaielor balcanice. Nu au apucat sa se bucure de libertatile garantate prin Iradeaua din 1905 si nici de libertatile democratice castigate de Junii turci. Razboaiele balcanice i-au gasit pe aromani imprastiati in diverse asezari din Balcani si divizati intre statele care ii revendicau. Inca de la declansarea conflictului, grecii i-au terorizat pe profesorii si preotii finantati de Romania. Abia in urma presiunilor diplomatice, cand Grecia a inteles ca are nevoie de Romania pentru interesele sale in Balcani, guvernul de la Atena a luat masuri pentru corectarea situatiei celor arestati. In schimb, presa greaca nu a incetat cu diatribele impotriva romanilor si romanofonilor. Cu ocazia negocierilor de pace de la Londra, o delegatie de aromani, rezidenti in Romania, a facut un turneu in capitalele Marilor Puteri, cu sprijinul Romaniei, pentru a sustine infiintarea unui stat macedonean in sistem federativ, in care sperau ca si ei, aromanii, isi vor gasi, in sfarsit, drepturile. In ciuda manifestarilor publice si a articolelor de presa favorabile din Romania si din Europa, interesele Marilor Puteri nu ii aveau in vizor nici pe aromani, nici un stat macedonean. Nici macar Romania nu a sustinut consecvent acest proiect politic, mai ales dupa ce s-a prefigurat urcarea pe tronul Albaniei a printului de Wied, nepotul reginei Romaniei. Pacea de la Bucuresti a consfintit impartirea aromanilor intre Grecia, Bulgaria si Serbia, plus partea consistenta din Albania. Practic, razboaiele balcanice au ingropat orice speranta a aromanilor spre o viata nationala proprie, fiind sortiti de Marile Puteri sa fie impartiti intre statele balcanice, care i-au supus in deceniile urmatoare unei ofensive de asimilare.

Aromanii din Albania, sub presiunea grecizarii si albanizarii

Statul albanez s-a format in contextul pierderii peninsulei Balcanice de catre Imperiul Otoman in timpul razboaielor balcanice. Romania a sprijinit formarea Albaniei ca o solutie mai buna pentru aromani, in contrapondere cu pretentiile Greciei. Miscarea nationala albaneza s-a organizat in Romania cu sprijinul autoritatilor romane inca de la finele secolului al XIX-lea. In timpul razboaielor balcanice se vehicula ideea unui stat albanezo-aroman, organizat dupa modelul elvetian, in care aromanii sa beneficieze de autonomie. Guvernul roman a mituit fruntasi albanezi pentru ca o ruda a reginei Romaniei sa fie adusa pe tronul noului stat, o alegere insa neinspirata, deoarece printul Wied a preferat sa fuga de responsabilitatile coroanei albaneze. Teoretic, aromanii din Albania beneficiau de premise favorabile pastrarii identitatii lor in noul stat albanez. Scolile romanesti care functionasera pe teritoriul albanez in perioada stapanirii otomane au fost insa distruse in timpul razboaielor balcanice, iar refacerea lor a fost intarziata de Primul Razboi Mondial. Dupa 1922, statul albanez a inchis majoritatea scolilor romanesti. In 1926 a permis predarea unor ore de limba romana in scolile albaneze, dar a conditionat deschiderea unor scoli romanesti de cererea comunitatilor aromane. Conditiile puse de statul albanez, care a etatizat invatamantul in 1927, conflictele dintre liderii comunitatilor aromane si absenta unei strategii ferme din partea statului roman au limitat functionarea invatamantului romanesc in Albania. Astfel s-a ajuns ca in 1935 sa functioneze sapte scoli primare in limba romana (Adina Berciu-Draghicescu, Farseroti, moscopoleni, meglenoromani - valorificarea on-line a patrimoniului cultural, Bucuresti, 2011, pp. 46-49). Cel de-Al Doilea Razboi Mondial a determinat inchiderea treptata a scolilor romanesti din Albania, iar dupa instaurarea regimului comunist aromanii au fost tinta politicii de asimilare din partea statului albanez. Pentru statul albanez aromanii erau vazuti ca potential pericol din cauza pretentiilor Greciei, care ii considera greci pe aromani si revendica teritoriul locuit de ei inca din 1912. Presiunea asupra aromanilor din Albania este dubla:una albaneza si una greceasca. Ceea ce nu au reusit albanezii sa asimileze in ultimul secol, sunt pe cale sa reuseasca grecii. Dupa caderea regimului comunist albanez, statul grec a aplicat o strategie agresiva de grecizare a aromanilor din Albania. Grecia a acordat cetatenie greaca tuturor aromanilor din Albania, precum si avantaje materiale, ca accesul la sistemul de pensii. Pasaportul grecesc le-a dat aromanilor din Albania posibilitatea sa mearga la munca in Grecia, dar si in Europa. Cea mai mare parte a aromanilor au emigrat in Grecia cu tot cu familiile lor. Copiii lor frecventeaza scolile grecesti si nu mai invata aromana nici macar in familie. Vin doar in vacanta in Albania la bunicii lor aromani, care sufera ca nepotii lor nu mai vorbesc aromana. Astfel ca strategia de grecizare a aromanilor din Albania are succes deja dupa a doua generatie.

Singura biserica aromana din Albania, la Korce
Din punct de vedere bisericesc, aromanii din Albania sunt subordonati bisericii grecesti, ceea ce accentueaza procesul de grecizare. Daca in 1912 existau 10 biserici in care se oficia slujba in limba romana, in 1941 au mai ramas sase (Adina Berciu-Draghicescu, op.cit., p. 51). In 1967, Albania a devenit un stat ateu, toate cultele fiind interzise. Azi, prin unele sate aromane mai izolate preotii batrani mai spun o rugaciune sau o parte a liturghiei in aromana, insa au o mare problema cu lipsa cartilor de cult in aromana. Singura biserica aromana este in Korce, datorita efortului patriotic al parintelui Dumitru Veriga, probabil singurul aroman din Albania care a refuzat cetatenia greaca. Pe locul vechii scoli romanesti din Korca, pe care a reusit sa o revendice in 1995, a construit o biserica aromaneasca pentru aromanii din Albania. Am avut onoarea sa il intalnesc anul trecut pe parintele Veriga si m-a impresionat fata lui dura, de luptator calit, neobosit. Numarul aromanilor din Albania este imposibil de clarificat, deoarece recensamintele oficiale difera de realitate. Cifrele variaza intre 10.000 si 250.000 de vorbitori ai dialectului aroman in Albania. Cei mai multi dintre ei sunt numiti farseroti, ei insisi numindu-se rramani. Albanezii le mai spun vlahisau ciobani, in timp ce grecii ii considera eleni vlahofoni. Ca efect al proceselor de asimilare din partea albanezilor, grecilor sau romanilor, in prezent pot fi identificate mai multe grupuri de aromani in functie de identitatea pe care o adopta:albanezi, greci, romani sau pur si simplu vlahi sau aromani (rramani). Oficial, aromanii nu sunt recunoscuti ca minoritate etnica, doar ca minoritate folclorica. Romania acorda preferential burse de studii tinerilor aromani din Albania si sprijina diverse proiecte culturale. Cu ocazia unei intalniri a presedintelui Romaniei, Emil Constantinescu, cu omologul sau albanez, Rexhep Meidani, partea romana a solicitat recunoasterea minoritatii aromane, insa oficialul albanez a refuzat sa discute aceasta problema. Recent, in primavara anului 2014, premierul Romaniei, Victor Ponta, a efectuat o vizita la Tirana. Nu stim daca a ridicat problema aromanilor din Albania, desi Victor Ponta, dupa mama sa, are origini aromane.

(Sursa: historia.ro)

(Va urma)