Inginerul Titus Cristescu din Calarasi a lucrat timp de 2 ani la un proiect senzational, care reda cu precizie Calarasiul interbelic si chiar mai vechi. Cladiri din Centrul Vechi de acum 100 de ani al Calarasiului prind viata prin macheta la scara 1/100, realizata de ing. Titus Cristescu. Pe Facebook am gasit informatii relevante, in unele dialoguri purtate de ing Titus Cristescu, in special cu publicistul Florian Popa Micsan, originar din Calarasi si interesat de punerea in valoare a acestui oras de la Dunarea de Jos. Piramida de sticla din Calarasi, proiectata de ing. Titus Cristescu, dupa modelul celei din Paris, ar putea fi un obiectiv turistic formidabil pentru Calarasi. Multi oameni au laudat initiativa, cum este si Dumitru Niculae, care a postat acest mesaj:
- Respect domnule Titus Cristescu, pentru stradanie si pentru realizarea acestor superbe bijuterii! Multumim! Va doresc multa sanatate si spor la lucru! Doamne ajuta!
In sprijinul proiectului ing Titus Cristescu sunt si articolele publicate pe site-urile nationale estiri.ro si einformatii.ro. Astfel, unul dintre cele mai citite articole de pe estiri.ro si enformatii.ro este urmatorul: Un proiect finalizat prin efortul comun al parlamentarilor PSD si PNL: Calarasiul de acum 100 de ani. Articolul este un apel catre parlamentarii de Calarasi, care au datoria morala sa sprijine proiectul inginerului Titus Cristescu, de a finaliza macheta si dioramele Calarasiului de acum 100 de ani. Pana acum, acest Apel catre parlamentarii de Calarasi pentru a sprijini proiectul inginerului Titus Cristescu, de a finaliza proiectul machetei si dioramelor cu orasul Calarasi de acum 100 de ani, a ramas fara ecou. La Gala Anului 2016 din Calarasi, ing. Titus Cristescu a primit un trofeu, dar de atunci proiectul sau bate pasul pe loc din lipsa de finantare. Este pacat ca in anul centenarului sa nu se gaseasca suma necesara pentru ca in Calarasi sa renasca, fie si la scara 1/100 vechiul si frumosul centru al orasului. In anul Centenarului, Guvernul Romaniei a alocat o suma imensa pentru diverse proiecte. Este poate suficient ca senatorul liberal sau cel social-democrat sa il interpeleze pe ministrul Culturii. Proiectul lui Titus Georgescu de a reconstrui macheta centrului vechi al orasului Calarasi, de acum 100 de ani, este exceptional si merita finantare. Eforturile celor care conduc Muzeul Dunarii de Jos (director Valentin Parnic), Muzeul Municipal Calarasi (director Florin Radulescu) si Directia Judeteana pentru Cultura (director Sorin Danciu) ar putea fi incununtate de un succes care ar fi deopotriva al tuturor calarasenilor, indiferent de orientarea lor politica. Calarasiul merita efortul de a intinde mana unul altuia. Redactia estiri.ro si einformatii.ro are o alta opinie si anume: Cheia acestei probleme nu este la parlamentarii de Calarasai, sau nu in primul rand la acestia, ci la Primaria Calarasi si la Consiliul Judetean Calarasi. Deci, la consilierii locali si judeteni! Poate si de aceasta data dl Vasile Iliuta rupe nodul gordian si infaptuieste o minune la Calarasi!?
Inginerul Titus Cristescu a multumit pe Facebook, pentru incurajare si sprijin, dar si-a manifestat scepticismul:
- Eu nu prea cred in minuni, mai ales dupa atata timp !
Publicistul Florian Popa Micsan este insa convins ca cel mai tarziu in anul 2020, dupa viitoarele alegeri locale, proiectul inginerului Titus Cristescu va fi valorificat. Mai ales ca intre timp a fost aprobata si finantarea pentru realizarea unui proiect ambitios, prin unirea eforturilor autoritatilor centrale si a celor locale: PORTUL TURISTIC CALARASI. Orasul de la Cotul Borcei are cateva obiective turistice. Viitorii turisti vor putea practica sporturi nautice, vor pescui, vor vizita Gradina Zoologica si cele cateva muzee locale. Asta in primele 3 zile. Ce vor face insa, daca si-au programat un sejur de 7 zile la Calarasi? Vor mai face probabil o croaziera pe Dunare, cu 3 escale: una la Silistra, a doua la Ostrov si a treia pe Insula Pacuiul lui Soare, unde se afla ramasitele vechii cetati bizantine Vicina. Dar in Calarasi, in chiar centrul orasului, ar putea fi realizat un proiect extraordinar. Titus Cristescu a publicat pe pagina de facebook un text interesant despre o idee de-a sa: ideea de a construi o macheta a orasului Calarasi de acum 100 de ani. Aceasta macheta ar plasa Calarasiul in categoria selecta a unor mari orase care au astfel de machete - Brasovul medieval si Roman antica. Iata argumentele formulate de ing. Titus Cristescu.

xxx

In urma cu foarte multi ani,efectuand o cursa la Fiumicino si avand liber aproape o zi,am hotarat sa vizitez Macheta Romei Antice. Am plecat la Piazza Giovanni Angelli, unde se afla Museo della Civilita Romana,o cladire suprba care adaposteste macheta. Aceasta este impresionanta, este opera marelui arhitect ITALO GISMONDI care timp de 30 de ani si impreuna cu alti 25 de colegi, a realizat aceasta macheta. Are 270 mp.si are ca sursa principala FORMA URBIS ROMAE ( SEVERIANA ),o imensa harta in marmura din timpul imparatului Lucius Septimius Severus. De atunci am mai vizitat-o de cateva ori. Dupa ani, acum lucrand in Ministerul Turismului nou infiintat si ocupandu-ma de crearea de noi programe pentru Turistii Straini pe ca ii aduceam in tara si fiind in Brasov, stiind de ea, m-am dus sa vizitez Macheta orasului medieval Khronstatd - Brasovul de azi. Am ramas placut surprins. Macheta a fost terminata in 1896 dupa o munca de 15 ani, este din ghips colorat (ca si cea de la Roma ), are 70 mp. Si este construita la scara 1/200. A fost executata de un colectiv format din 23 persoane, fiind condusa si conceputa de Pictorul si Profesorul de desen FRIEDRICH HERMANN. In 1896 a fost dusa la Budapesta si expusa cu ocazia Expozitiei MILENIULUI REGATULUI MAGHIAR. S-a intors si de atunci este expusa in sala de arme a BASTIONULUI TESATORILOR din Brasov, unul din cele mai mari bastioane ale cetatii, in apropierea Portii SCHEI si unde vara, datorita acusticii deosebite, se tin concerte. De atunci, am vizitat-o de mai multe ori, ultima data chiar anul acesta in iulie. Despre ambele machete, aveti imaginile 2,3 si 4 pentru Roma, 5 si 6 pentru Brasov. In vara am aflat si vazut, Agentia Metropolitana Brasov a comandat si platit cu 39.532 ron Macheta cetatii Brasovia de pe Tampa. Are 5 mp,este la scara 1/100 si se afla expusa in sala mare a telecabinei ce urca Tampa, la complexul hotelier Orizont. De aici mi-a venit ideea de a construi o macheta a orasului Calarasi si daca exista perioada antica, iar la Brasov Evul Mediu, sa fac la Calarasi Epoca Moderna si Contemporana, inceputul secolului 20. In anul 2012, aflandu-ma la Muzeul Dunarii de Jos, unde fusesem invitat sa expun toate machetele executate de mine (in treacat spus, pentru multi fiind un paradox, eu fiind ing.Aviator, toate machetele mele reprezentand nave militare celebre, aceasta datoradu-se unuia din putinele visuri ale mele nerealizat), fiind cu directorul de atunci al muzeului dr.Marian Negu, dar si cu actualul direcor dr.Vali Parnic, am intalnit doi domni - d-nii Meleaca si Florin Radulescu, directorul Muzeului Municipal. Si din discutii am spus ce vreau sa fac. Toti au fost incantati, promitandu-mi tot sprijinul. Asa a inceput totul. Aproape 2 ani am stat in Arhivele Statului pentru documentare, cautand in zeci de dosare date despre cladiri. Pentru executie aveam nevoie de planurile curtilor, ale cladirilor, amplasarea acestora in curte si cat mai multe poze. Am gasit multe in dosarele de demolari. La final, am obtinut aprobarea si s-au scanat sute de imagini, bineinteles contra cost, cca 1.000 ron. Dar nu puteam lucra pe monitorul calculatorului cu sublere, asa ca am apelat la o firma pentru printat, unele fiind color ,iar sculele mele nu redau fidelitatea necesara. Aici alte 2-3.000 ron. Am mers la Muzeul Municipal, iar Florin Radulescu mi-a aratat impresionanta lui colectie de imagini, punandu-mi la dispozitie tot ce are. Mi-dat tot ce am ales, a printat el avand o imprimanta ultra performanta. Dar cel mai important, am gasit la el un plan foarte vechi al orasului, unde sunt amprentele la sol ale cladirilor. De la un fost coleg de liceu, ing. Stelica Carniciu, azi in lumea celor drepti ( Dumnezeu sa-l odihneasca), el fiind ing. geodez, am primit harti vechi geo, care aveau curbele de nivel ala solului si amprenta la sol a unor cladiri. Din alte situri si colectii private am obtinut multe alte imagini. A urmat munca. Pentru a incepe, aveam nevoie de dimensiunile cladirilor, acestea nu se puteau afla decat prin calcul si astfel cu o ruleta cu citire laser, am inceput masurarea tuturor peretilor, a inaltimii zidurilor pana la cornisa, inaltimea ferestrelor si a usilor, latimea acestora si distanta dintre ele si multe alte detalii. Cladirile masurate fiind: fosta Primarie, Prefectura si ca martor Biserca Sf.Nicolae, acestea fiind singurele cladiri ramase in picioare. Masurand sub lupa cu subler si in unele cazuri cu micrometrul dimensiunile cladirilor din plan, raportand la masuratorile efecuate, am obtinut un coeficient de multiplicare folosit apoi la calcularea cladirilor. Pentru fiecare cladire a trebuit sa fac o mapa ce avea: prima foaie, desenul curtii , amprenta la sol a cladirii, toate cu dimeniunile tuturor peretilor reiesite din calcul si apoi aduse la scara de 1/100, scara machetei. Foaia urmatoare, fiind desenati toti peretii, cu ferestre, usi etc.toate cu dimensiuni reiesite din calcul. Apoi, foaia cu fotografii si ultima foaie, cu acoperisul, asteriala, asa cum reies din poze si calcule. Pentru intelegerea exacta, in proiectul meu macheta este de la str. Dobrogei la Volna cu soseaua Chiciului, si de la trotuarul sud al str. Grivita la malul Borcii (asta pentru a prinde Liceul Economic si Piata Mare, Gara CFR Calarasi Port , uzinele electrice si de apa, Turnul de Apa, spitalul vechi, maternitatea, arestul, dar si podul peste Jirlau, stavilarul, iar la sud,faleza si portul vechi), in aceest spatiu fiind cca 300 cladiri (mai exact 296 ), acestea fiind mai mari sau mai mici. Si asa am inceput constructia. Am investit cca 5.000 ron pentru materiale. Executia fiind facuta din placaj de cedru (albaxia), o esenta usoara care se taie la traforaj ca teiul si se finiseaza foarte bine. De asemenea am folosit furniruri de diferite esente, grosimi si latimi. Orice cladire fiind inceputa cu 2 placi taiate dupa forma amprentei la sol, apoi peretii, decupand usi, ferestre, apoi , prin interior lipite ferestre, usi din policarbonat colorat si apoi o hartie de calc (pentru a difuza lumina din interior. Apoi ansamblarea cladirii, construirea asterialei, finisarea, lipirea unor mustati din furnir de 1,5 mm pentru a imita coamele de tabla si vopsite cu un lac imitand tabla galvanizata. Se fac apoi cosurile de fum din lemn, cu doua inele de 2 mm, unul sus si unul jos, imbracte in carton imitatie zidarie caramida, inclusiv 3 laturi ale inelelor. Un cos ia cca o ora. Sunt cladiri si cu 20 cosuri. Urmeaza fatadele, cu ornamente, prichiciuri (marginile de jos ale ferestrelor, iesite in afara ca o streasina), ancadramente la usi si ferestre, frontoane, ornamente. In toamna lui 2016 aveam facut aproape gata tronsonul: Str.Scanteii -s tr. El.Radulescu si str.23 Aug.-6 Martie, totul de la Sandu Vlad si magazinul Bucurezsti, la Casinou (mag.Select), la Hotel Roial (Arcadia.) In tot acest timp, am primit asigurari din partea Primariei, personal primarul Dragulin, care chiar a fost la mine acasa si a vazut cum arata, si iar asigurari, eu nemaiputand suporta valoarea materialelor. La propunerea prof. Danciu de la Cultura, la inceputul lunii Decembrie 2016 am hotarat sa o expunem pentru ca in caz de succes sa fim sprijiniti. Dar a intervenit alta complicatie, eu trebuind acum sa ii fac si un suport, care nu este chiar simplu, mai ales ca urma si o demontare. In aceasta faza macheta avea 4 mp. Am facut si asta si am expus-o in foaierul Centrului Cultural, de jur imprejur punand pozele de referinta. Totul a avut mare succes, chiar am primit un trofeu, dar atat. Venind sarbatorile si acolo urmau activitati cu copiii, colinde etc, am demontat macheta si am depus-o in subsolul Com. de Cultura. Contactele cu Primaria au continuat, dar rezultatele, aceleasi promisiuni. Atunci, un Calarasean (nu am consimtamantul domniei sale sa ai dau numele), manager la o firma puternica, a venit la mine vrand sa ne sprijine pentru a continua. Astfel, de comun acord, cu cataloage in fata, am hotarat ce comandam la firme din strainatate si numarul, el urmand sa achite facturile. Ce nu am spus, m-am hotarat ca pentru a fi ceva deosebit fata de sursele de inspirati aratate la inceput si pentru a nu fi acuzat de plagiat, ca aceasta sa primeasca viata, sa fie o Diorama, cu figurine, trasuri, carute, masini de epoca, garduri, pomi, flori, garduri vii. Asa ca am comandat frmelor: Roco-masini de epoca, la firma Austriaca Noch diferiti arbori, iarba, tufe de flori, de la firmele Vissman si Grigs din Germania, stalpi de iluminat stradal, alegand din zeci de modele pe cele asemanatoare cu ce am avut in Calarasi, dar si conductori, transformatoare, redresoare, unele sunt alimentate cu curent alternativ altele cu continuu. De la Auhagen am luat trasuri, trasuri cupee, carute si multe altele. Sponsorul meu a platit cca 15.000 ron. Din discutii am hotarat sa o expunem din nou, eu lucrand toata iarna si primavra, macheta avand acum 30 mp. Am hotarat sa o expunem la Muzeul Dunarii de Jos in sala mare (la municipal neincapand), iar de Noapta muzeelor am expus-o acolo, acum cu trasuri, iluminat stradal si interior, copaci, flori, figurine. Din nou nu a venit nimeni din Primarie sau din Consiliul Judetean. A stat expusa pana toamna, cand am demontat-o si am dus'o din nou in subsol la Cultura. Dupa un an, acum, am adus-o acasa la mine si, cu parere de rau, este in curs de dezafectare. Noi nu putem sustine financiar, am facut pana acum 1/6 din ea si am cheltuit impreuna cca 300 milioane lei vechi. Nu mai pot, mai ales ca sunt pensionar (asistat social cum ne-a catalogat Basescu). Poate va intrebati ce este cu fotografia nr.1. Neavand spatiu, m-am oferit cu o idee, construirea unei anexe a Muzeului Miunicipal, pe platoul din fata lui, aceasta fiind cea ma simpla si stabila constructie, o piramida din sicla, de fapt policarbonat la exterior si acril la interior pe suport metalic. Am ajutat si sugerand proiectarea aerisirii simple prin sifonare, iar pe 4 tije de ghidaj si un servomotor cu ax melcat, varful piramidei, piesa de unghi, ridicandu-se. Principiul este de la functionarea Voletilor la avioanele mari de linie. De asemenea, am gasit o solutie simpla, usi de evacuare din acril care se deschid singure, cu niste contra greutati si scipeti, daca ar cadea alimentarea electrica sau pornesc sprinterele de incendiu. Dar am scris mult prea mult .Va promit sa postez imagini cu macheta si ziare cu articole de sprijin. Daca doreste careva din voi, prietenii mei, intrati pe GOOGLE - titus cristescu.

xxx

In final, iata cateva dintre titlurile care insotesc pe pagina de facebook a publicistului Florian Popa Micsan cele cateva zeci de fotografii cu machetele ing Titus Cristescu:
- Centrul Vechi din Calarasiul de acum 100 de ani , readus la viata de ing. Titus Cristescu, cu multa truda si talent
- Calarasiul acum 100 de ani, reinviat de Titus Cristescu
- Farmecul si frumusetea vechilor cladiri din Calarasi, reinviate de Titus Cristescu, un om dotat cu geniu ingineresc si artistic
- Cazinoul din Calarasi acum 100 de ani (macheta de Titus Cristescu), demolat in anii 70
- Piramida de sticla din Calarasi, proiectata de Titus Cristescu, dupa modelul celei din Paris

Ing Titus Cristescu a dezafectat macheta si a depozitat-o in asteptarea unor vremuri mai bune. El are si alte proiecte in lucru. Si inca un detaliu: daca pentru machetele propriu-zise inginerul Titus Cristescu a primit un anumit sprijin, pentru manopera care implica mii de ore de munca el nu primit nici macar un leu. Si nici nu a cerut. Cu modestie si decenta, ing. Titus Cristescu nici nu a pomenit despre acest aspect.
Inginerul Titus Cristescu din Calarasi nu crede in minuni: Singurul care il poate contrazice este Vasile Iliuta!