Intr-o declaratie politica, intitulata Noaptea lucratorilor din muzee, senatorul Ioan Vulpescu semnaleaza o situatie paradoxala, legata de scaderea salariilor nete ale celor care lucreaza in muzee. Puteti citi in continuare textul integral al declaratiei politice, sustinuta cu doar 3 zile inainte de evenimentul cultural Noaptea Europeana a Muzeelor.
In acest sfarsit de saptamana, sambata, va avea loc cea de-a XIV-a editie a Noptii Europene a Muzeelor, la care participa peste 200 de institutii si organizatii culturale, care vor fi deschise publicului pana dupa miezul noptii. Un eveniment cultural de amploare si poate singura zi din an in care cozile sunt formate la intrarile in muzee, si nu la vreo promotie din hypermarketuri sau la vamile din vestul tarii. Zecile de mii de persoane care vor participa la evenimentul de sambata vor vedea bogatia patrimoniului nostru cultural si totodata vor lua la cunostinta greutatile cu care se confrunta cei in mainile carora incredintam acest patrimoniu, de o valoare inestimabila, fiind anuntate proteste ale lucratorilor din muzee. In anul 2017, prin OUG nr. 2, am reusit sa majoram salariile artistilor si personalului tehnic din institutiile de spectacole sau concerte, atat cele subordonate Ministerului Culturii si Identitatii Nationale, cat si cele subordonate autoritatilor locale. Au urmat apoi majorari salariale si pentru bibliotecari si lucratorii din muzee, insa toate acestea au fost anulate de intrarea in vigoare a Legii nr. 153/2017 si de transferul contributiilor sociale din sarcina angajatorului, in cea a angajatului. Mai mult, in unele cazuri avem de a face chiar cu o scadere a salariilor nete, ceea ce ii afecteaza mai ales pe cei din muzee. In Anul Centenarului Marii Uniri, in care evocam istoria Romaniei, tocmai cei in a caror sarcina directa este pastrarea acestei istorii sunt neglijati. Este adevarat, poate ca bugetul Romaniei se afla intr-o situatie in care nu poate sustine o presiune suplimentara nici daca vorbim despre un numar de oameni cu mult mai mic fata de alte domenii, precum siguranta publica, sanatatea sau educatia, insa vorbim despre o suma anuala care se ridica la aproape o zecime din costul unor lucrari care se desfasoara la cateva sute de metri de Parlamentul Romaniei, in Piata Unirii. In aceste conditii, va propun, stimati colegi, ca in acest an omagial sa ne aplecam asupra problemelor lucratorilor din muzeele Romaniei si, daca nu le putem oferi majorarile salariale meritate celor care pastreaza memoria si cultura romana, macar sa le aratam ca nu i-am uitat, asa cum deseori ni se intampla sa o facem inclusiv cu cei care au creat istoria cu care astazi ne mandrim. Personalitati printre care se numara si cei care au pus bazele partidelor din care multi dintre noi facem parte si care si-au sacrificat viata in inchisorile comuniste, pentru ideile in care au crezut. O masura prin care am putea face acest lucru este majorarea coeficientilor prevazuti in Legea nr. 153/2017, prin care le vom oferi acestor oameni un orizont de speranta pentru viitoarele cresteri salariale. O alta masura ar fi includerea cercetatorilor din muzee in Anexa III, dedicata domeniului Culturii, insa fara ca acestia sa piarda drepturile recunoscute pentru cercetatori. Activitatea lor, de o foarte mare complexitate, presupune, pe langa cercetare, si activitati de conservare, activitati muzeale sau organizarea de expozitii. Nu in ultimul rand, sa nu uitam ca tara noastra este angajata in anii ce urmeaza in cateva proiecte culturale de mare anvergura, pe langa sarbatorirea Centenarului Marii Uniri, cum ar fi Sezonul Romania-Franta, Presedintia Consiliului UE si Festivalul International de Arta Europalia, care vor defini modul in care ne prezentam in fata lumii si care presupun o insemnata activitate muzeala si expozitionala. Iar succesul acestor proiecte depinde de modul in care lucratorii din muzee isi vor desfasura activitatea. Lucratori care nu doar ca sunt salarizati insuficient, dar care de multe ori isi desfasoara activitatea in conditii care le afecteaza grav sanatatea. Si toate acestea pentru ca cei care ne vor urma sa nu uite cine suntem si de unde venim.