Actualitate - Diaspora | MAE: Sincope in sprijinirea fortele pro-europene din Republica Moldova

Senatorul Avram Craciun a sustinut o declaratie politica in Senat, intitulata "Sarbatoarea Limbii Romane, in Republica Moldova", pe care o puteti citi in continuare.
«In data de 31 August 1989 in actuala Republica Moldova limba romana era declarata de Marea Adunare Populara, ca expresie a vointei nationale, drept limba de stat. Evenimentul devenea istoric pentru locuitorii teritoriului recunoscut drept cea mai estica zona de latinitate. Era astfel instituita o sarbatoare unica in lume, menita sa confirme inca o data apartenenta neamului de dincolo de Prut la romanitate, iar din anul 1990 aceasta zi, sarbatorita la nivel national in Republica Moldova, este poate cel mai firesc raspuns dat acelora care au incercat, fara succes, dupa zeci de ani de politica de rusificare, sa stearga din constiinta oamenilor radacinile strabune si sa impuna teorii false privind limba si istoria romanilor de pe aceste plaiuri. In felul acesta, Republica Moldova este singurul stat din lume care sarbatoreste limba si anume Limba Romana!
Manifestarile de inalt patriotism, de regasire a identitatii sunt pe cat de legitime, pe atat de necesare. Marea familie a popoarelor romanice este si marea familie a valorilor democratice, pentru ca, asa cum s-a mai afirmat, Imperiul Roman a fost cea dintai Uniune a Europei.
Imi vin in minte versurile poetului Grigore Vieru, prea devreme plecat dintre noi: "Sarut vatra si-al ei nume / Care vesnic ne aduna, / Vatra ce-a nascut pe lume / Limba noastra cea romana." Si nu pot sa nu ma gandesc, cu piosenie si respect la memoria tuturor acelora care s-au jertfit, care au platit cu viata, multi la numar, pentru ca romanitatea sa fie la ea acasa in Republica Moldova, la toti aceia care au trudit pentru regasirea radacinilor, pentru redesteptarea neamului, la intelectualitate basarabeana, frunte de tara, aducatoare de libertate si progres. Intru cinstirea memoriei lor, aceste manifestari trebuie duse mai departe.
Asa cum spunea marele poet Octavian Goga la dezvelirea Bustului lui Eminescu de la Sannicolaul Mare - si sa nu uitam ca in aceste zile la Chisinau se marcheaza si implinirea a 125 de ani de la trecerea lui Mihai Eminescu, cel care a aparat pamantul romanesc al Basarabiei, prin aceste locuri -, "o granita se apara cu un corp de armata sau cu statuia unui poet", iar in Republica Moldova statuile marilor carturari si intelectuali ai neamului, cartile in limba nationala, publicatiile de cultura, ziarele si revistele, spectacolele, expozitiile fac mai mult decat cea mai mare si moderna armata. Mentin nestirbit sufletul unui popor greu incercat, ii apara dreptul la speranta si visare, ii sprijina nazuintele pentru implinirea tuturor dezideratelor. Cei ce nu vad aceste evidente sunt nu rau intentionati, ci vrednici de mila pentru ca si-au pierdut identitatea neamului din care fac parte.
La Chisinau aceasta sarbatoare se numeste Limba noastra cea romana.
Daca definirea era cutezatoare in epoca dibuirii formulelor pentru a nu jigni Federatia Rusa, desi cei doi presedinti, Mircea Snegur si Petru Lucinschi s-au referit in repetate randuri la limba romana - limba pe care o vorbim, astazi sintagma are un nou sens, Metafora de acum douazeci de ani trebuie eliminata si trebuie impus adevarul stiintific, sustinut de savantii lumii cu dovezi de nezdruncinat: limba vorbita in Republica Moldova este LIMBA ROMANA.
In acest sens s-au desfasurat manifestarile de la Chisinau, si nici ploaia, nici vantul nu au stirbit demonstratia de spiritualitate romaneasca din Parcul Central din Chisinau, la care au participat mii de oameni, scandand Limba romana! Romania! In acelasi parc unde o organizatie neguvernamentala din tara, Liga Culturala pentru Unitatea Romanilor de Pretutindeni a donat si dezvelit, in decursul anilor, 12 busturi ale unor mari personalitati ale neamului, imbogatind impunatoarea Alee a Clasicilor cu monumentele lui Kogalniceanu, Goga, Arghezi, Blaga, Nichita Stanescu, Constantin Stere si alte nume de fala ale culturii.
De Ziua Limbii, Academia Romana din Moldova si Uniunea Scriitorilor au lansat doua editii definitive de opere, Constantin Stere si A.E. Baconschi, scriitori ai romanilor de pretutindeni, nascuti in Basarabia, prin stradania acad. Eugen Simion, prezent la manifestari, si cu sprijinul Consiliilor Judetene Prahova si Alba, ale caror presedinti au fost si ei de fata la eveniment. Cine a lipsit? Ambasada Romaniei in Republica Moldova!
Desi intre reprezentantii din tara se aflau doi senatori: Avram Craciun - Prim-vicepresedinte L.C.P.U.R.P. si Viorel Badea, senator pentru diaspora, academicieni, parlamentari, politicieni, scriitori, ziaristi - ar trebui sa enumeram peste o suta de nume -, Ambasada Romaniei nu a participat la evenimentele culturale. Nici macar la lansarea volumului de versuri al lui Anatol Baconschi, tatal Ministrul Afacerilor Externe, din respect pentru seful lor! Dar, desigur, asta era o gluma, menita sa mascheze indignarea fata de atitudinea lor. Nu s-au aratat nicaieri, la niciuna dintre numeroasele actiuni. Desi lucratorii Ambasadei Romaniei ar trebui sa fie prezent la tot ceea ce este legat de romanitate.
Iata, aceasta este o dovada limpede a faptului ca nu avem o pozitie normala fata de problemele Republicii Moldova. In cel de-al doilea stat de limba romaneasca nu se gasesc cartile de baza si publicatiile importante aparute in Romania, si nu facem destul pentru ca limba romana sa fie pastrata.
S-a afirmat, in zilele ce au premers Referendumului de duminica, 05.09.2010 de catre comunisti si Voronin insusi, ca sarbatorirea limbii romane a fost un pas, alegerea presedintelui direct de catre cetatenii Republicii Moldova va fi un altul, spre unirea Moldovei cu Romania. Iar sirul afirmatiilor deplasate la adresa Romaniei nu a incetat.
In aceste conditii consideram ca este de importanta capitala revizuirea pozitiei Ministerului Afacerilor Externe si a Ambasadei Romaniei in Republica Moldova, si mai ales a Departamentului Pentru Romanii de Pretutindeni care functioneaza pe langa Guvern, pentru iesirea din acest imobilism, pentru stabilirea unei strategii realiste si incurajarea si ajutorarea efectiva a organizatiilor neguvernamentale in continuarea actiunilor peste Prut.
Problema romanilor din Republica Moldova, a Basarabiei, cum obisnuim sa spunem, nu poate si nu trebuie sa ne fie indiferenta, criza nu este o scuza pentru delasarea in tratarea cu maxima atentie a situatiei din cea de-a doua tara romaneasca, cu atat mai mult cu cat, dupa esecul referendumului, evolutia politica si sociala de la Chisinau este de mare interes. De aceea solicitam Ministrului de Externe sa ne prezinte un program coerent de actiune.
Totodata este necesar sa sustinem fortele pro–europene si sa sensibilizam tarile romanice care reprezinta jumatate din populatia Uniunii Europene pentru acordarea intregului suport Republicii Moldova, in eforturile sale de apropiere de valorile occidentale, democratice.
Am fost martor la manifestarile de la Chisinau, la 31 august 2010, si fac un apel calduros, ca dincolo de interesele de grup si de partid, sa ne implicam mai profund in aceste probleme ale neamului, acum, cand momentele si evenimentele sunt hotaratoare.