Corect News: Increderea romanilor in UE s-a zdruncinat (Autor: Adrian Severin)
(continuare)

Daca Procurorul General si seful DNA au legatura cu justitia, sefii serviciilor de informatii nu au. In schimb acestia au legatura cu sistemul imunitar al statului. Atat de intim legata este misiunea lor de siguranta si interesele nationale incat, in mod normal, orice recomandare externa pentru numirea sau mentinerea lor in functie este, dupa expresia unui diplomat american cu care am conversat in ultimile zile, "sarutul mortii". Va imaginati care a r fi soarta unui sef de serviciu secret american sau britanic, german sau francez etc., pe care Premierul Romaniei l-ar recomanda pentru mentinerea in functie? Ar fi demis imediat fara nici o explicatie - dupa cum imi marturisea recent un demnitar britanic care stia ce vorbeste. Dincolo de faptul ca solicitarea CE ca respectivii demnitari nationali sa nu fie schimbati ii depaseste atributiile, ea pune in discutie interesul care anima un atare demers. Parafrazand o celebra zicala populara am putea spune: "Frate, frate dar (contra)spionajul este pe interese nationale!" Apararea democratiei romanesti nu presupune renuntarea la sistemul imunitar national. Sau o presupune??! Cine stie?
In fine, chestiunea gratierii. Este adevarat ca nu gratierile in general il preocupa pe domnul Barroso ci una anume: a lui Adrian Nastase. Or, asta nu face decat sa confirme caracterul politic al cazului Nastase. Liderii UE - inclusiv domnul Barroso - au asigurat in repetate randuri ca in monitorizarea mersului justitiei din anumite tari - inclusiv Romania - nu analizeaza cazuri individuale ci numai calitatea legislatiei, eficienta institutiilor, tendintele jurisprudentei si statistica judiciara. Iata, insa, ca atunci cand vine vorba de Romania si mai exact, de unul dintre fostii sai prim ministri, Presedintele CE merge atat de departe incat sa puna semnul egalitatii intre statul de drept si refuzul gratierii intr-un caz particular. Aceeasi lideri europeni care il vor pe Nastase in inchisoare au boicotat, insa, campionatul european de fotbal (in dimensiunea sa ucraineana) spre a protesta impotriva condamnarii si incarcerarii ex premierului Iulia Timosenko. Ce sa mai crezi si ce sa mai zici?!
Cererile si avertismentele UE, motivate prin instrumentalizarea politica a unei ample actiuni de dezinformare acreditand ideea ca in Romania ar fi avut loc o lovitura de stat, democratia s-ar fi prabusit si s-ar fi instalat haosul (ori cel putin ca acestea ar fi pe cale sa se produca), au creat panica in cercurile de afaceri si au condus, in consecinta, la caderea artificiala a leului. Timorandu-i pe cetatenii romani, atari evolutii ar putea exercita o influenta asupra votului de la 29 iulie si a deciziei politice rezultand din el. Or, tocmai determinarea nelegitima prin forta sau amenintarea cu forta, a unei decizii politice impotriva vointei autentice a celor indreptatiti sa o ia, se defineste ca "lovitura de stat". Daca o criza economica va izbucni in Romania, sub actiunea unei crize politice induse artificial prin comportamentul unor lideri ai UE, si deciziile politice romanesti se vor lua sub imperiul acestor fenomene destabilizatoare, UE va avea o mare raspundere pentru tulburarile sociale care vor urma. Acestea vor crea probleme grave atat Romaniei cat si UE, demonstrand gresita judecata a celor de la Bruxelles sau din unele capitale europene.
Poate ca in aceste zile increderea in Romania a UE s-a zdruncinat. In aceeasi masura s-a zdruncinat, insa, si increderea romanilor in UE. Caci, drumul de la Bruxelles la Bucuresti este la fel de lung ca drumul de la Bucuresti la Bruxelles. (sic!) Analiza discursului european la adresa Romaniei te lasa perplex. Ea sugereaza motivatii ascunse si nu neaparat nobile; judecati perverse si nu neaparat inteligente.
Romanii pot castiga, totusi, din aceasta experienta. Castigul ar consta din intelegerea faptului ca UE este o federatie in care suntem cu mandrie membri si ale carei standarde trebuie sa le respectam, dar nu un hegemon care ne dicteaza politica interna si exercitarea competentelor exclusiv nationale. Un alt castig ar fi debarasarea de prejudecatile pozitive referitoare la liderii europeni. Fara a spune ca suntem mai buni ca ei, este clar ca ei nu sunt mai buni ca noi. Pornind de aici trebuie sa schimbam tonul si atitudinea in dialogul cu ei, precum si sa ne asezam asteptarile si planurile legate de ei pe baze realiste.
Avem de construit impreuna o Europa politica. Sa o facem fara temeri inutile si fara sperante nefondate. Nu avem nimic de asteptat de la ceilalti. Premiile de buna purtare nu valoreaza nimic. Mai ales cu jurii de rea credinta. Ii respectam pe aliatii nostri atat timp cat ne respecta. Avem totul de castigat prin lupta, demnitate, inteligenta si solidaritate nationala.