Dupa runde intense de discutii aprinse, iata ca uninominalului i-a fost deschisa o portita si a trecut de votul majoritatii parlamentarilor, chiar daca nu toti au fost de acord cu amendamentele ce au aparut pe parcurs.

De la idee la realitate

Dupa ani intregi de discutii controversate pe marginea votului uninominal, marti, proiectul de lege referitor la introducerea acestui tip de scrutin a fost dezbatut in procedura de urgenta in Camera Deputatilor, care este si camera decizionala. Dezbaterile parlamentare pe tema uninominalului au consumat strasnic puterile demnitarilor, care s-au lupta nu mai putin de sapte ore pentru a vota mult controversatul proiect.

Astfel, dupa siruri intregi de discutii aprinse, amendamente si chiar certuri, legea votului uninominal a fost adoptata cu 231 de voturi "pentru", 11 "impotriva", toate venind de la Partidul Romania Mare si 18 abtineri venite din partea UDMR. Pe langa faptul ca au votat "impotriva", parlamentarii PRM au anuntat imediat ca vor ataca la Curtea Constitutionala noua lege electorala. Imediat, presedintele Traian Basescu a declarat ca nu va ataca la Curtea Constitutionala amendamentul prin care presedintii de consilii judetene vor fi alesi prin vot uninominal. Chiar si asa, acesta are la dispozitie 30 de zile pentru a promulga legea sau pentru a o trimite la reexaminat

Ce vrea noua lege

Avantajul acestui tip de vot este ca permite aparitia unor guverne stabile ca urmare a majoritatii castigate prin vot, iar dezavantajul este ca electoratul care a votat pentru un candidat invins in alegeri, nu va fi reprezentat. Pentru organizarea alegerilor in mod uninominal se vor constitui circumscriptii electorale la nivelul celor 41 de judete, o circumscriptie in Bucuresti si una in strainatate. Totodata, in cadrul fiecareia dintre cele 43 de circumscriptii electorale se vor constitui colegii uninominale stabilite prin hotarare de Guvern, pe baza normei de reprezentare, respectiv un deputat la 70.000 de locuitori si un senator la 160.000 de locuitori.

Cetateanul care merge la vot va pune stampila, de aceasta data, pe un singur candidat si in cadrul unui colegiu va fi ales un singur candidat. Mai mult, dupa ce vor fi definiti castigatorii, restul mandatelor vor fi redistribuite proportional cu procentele obtinute de fiecare partid sau alianta.

Totodata, a fost stabilit un prag electoral de 5% pentru partide, dar exista si un prag alternativ care da dreptul de a accede in Parlament partidelor care nu au trecut pragul electoral, dar au candidati castigatori in sase colegii uninominale la Camera si in trei colegii uninominale la Senat. Mai mult, candidatii care obtin intr-un colegiu uninominal 50% plus un vot, devin automat parlamentari, iar daca partidul din care fac parte nu a trecut pragul electoral, respectivii nu intra in Parlament.

Totodata, pentru prima data, s-a decis ca romanii din strainatate isi pot alege, dintre ei, patru deputati si doi senatori. La randul lor, presedintii de consilii judetene se aleg prin vot uninominal, intr-un singur tur de scrutin, castigator fiind cel care obtine majoritatea simpla.

Pareri si pareri

Chiar daca multi parlamentari au votat legea uninominalului nu toti au fost de acord cu aceasta formula. Democrat-liberalii erau si sunt inca de parere ca uninominalul in doua tururi ar fi fost mult mai indicat, conservatorii au luptat intens pentru a scapa de pragul electoral, dar nu au reusit.

Chiar si asa, deputatul conservator Bogdan Ciuca este de parere ca, desi legea nu e perfecta, adoptarea sa nu poate decat sa ne bucure, mai ales ca de ani buni se chinuie sa razbata. La randul lor liberalii si-au schimbat, intr-un final, orientarea de la formula uninominalului pe care a adoptat-o Guvernul, in toamna anului trecut, si au sustinut noua lege.

Nici pentru social-democrati, uninominalul adoptat, marti, nu este chiar pe placul lor, insa acestia sunt multumiti ca amendamentul privind alegerea uninominala a presedintilor de consilii judetene a trecut, motiv pentru care tind sa-l indrageasca. Au mai ramas cei de la UDMR, care s-au obtinut de la vot, pe motiv ca acest tip de scrutin nu-i avantajeaza deloc, iar cei de la PRM s-au declarat total impotriva acestuia.