Iulia Huiu (foto), simpatizanta PNL, publica pe blog articolul "Raspunderea morala a UDMR", pe care il puteti citi in continuare.
'Marturisesc ca, din perspectiva analitica, multa vreme am putut vorbi despre UDMR in termeni laudativi. UDMR a fost primul actor politic ce a reusit sa treaca pragul electoral in trei randuri consecutiv, in aceeasi componenta si singur, nu intr-o alianta - criterii care, de altfel, definesc stabilitatea si soliditatea unui partid.
Multa vreme am privit UDMR ca pe un actor rational, care a stiut sa imbine imperativele pragmatice, care tineau de reprezentarea electoratului maghiar, cu un tip de abordare de bun-simt a politicului. Am inteles calculele rationale care au impins Uniunea sa participe la formule de guvernare diferite.
Anumite optiuni politice care, in cazul altor partide, ar fi fost interpretate drept compromisuri si, eventual, ar fi starnit controverse, au fost privite ca firesti si acceptabile in cazul UDMR.
In plus, UDMR a parut intotdeauna nu doar o formatiune cu potential de coalitie ridicat, ci si un partener onorabil, care-si respecta intelegerile, lucru ceva mai rar prin politica damboviteana.
Dupa 20 de ani UDMR isi arata o alta fata. Una pe care speram sa nu o vad. Desi primul semnal l-am avut in 2008, cand UDMR a renuntat la intelegerea cu PNL (cu care ar fi trebuit sa mearga "la pachet") si a incercat sa negocieze cu oricine si oricum numai sa apuce guvernarea. Zilele acestea insa, metamorfoza UDMR este vizibila cu ochiul liber.
Actorul pragmatic, dar constructiv s-a transformat intr-unul cinic si lacom. Partenerul de incredere s-a transformat intr-o formatiune care-si vinde voturile din parlament pe orice si oricat.
Miza negocierii a coborat undeva foarte jos, incat UDMR este in stare sa legitimeze o guvernare catastrofala pentru cateva posturi pe ici pe acolo, pentru cateva contracte in buzunarele unora si pentru cateva ore predate in limba materna. Nici macar despre reprezentarea intereselor maghiarilor nu mai poate fi vorba, pentru ca si ei, toti, sunt la fel de afectati de masurile haotice si distructive ale cabinetului Boc.
UDMR este principalul vinovat de mentinerea la putere a acestui guvern care duce Romania la faliment. Raspunderea morala a UDMR este infinit mai mare decat a oricarui actor politic. Nu puteam avea pretentii de la PDL, al carui obiectiv a fost permanent controlul absolut al tuturor parghiilor in stat. Nici de la tradatorii de profesie aflati sub comanda generalului Oprea. Dar de la UDMR, sincer, aveam alte asteptari. Comportamentul UDMR de acum este impardonabil. El nu se justifica nu doar ca principiu, ci nici macar in termeni de pragmatism politic. Despre ce pragmatism ar putea fi vorba in sustinerea unui guvern incompetent, iresponsabil, impopular, care se prabuseste ireversibil in imaginea publica si odata cu care se prabuseste o societate intreaga?
Iar vocile razlete care vorbesc despre iesirea de la guvernare par, deocamdata, prea slabe pentru a genera desprinderea din plasa PDL.
Ar fi multe de spus despre pervertirea UDMR. Si sper s-o faca electoratul maghiar insusi. Cred ca UDMR si-a facut gresit calculele.
S-ar putea ca votul maghiarilor sa nu fie neconditionat. Ma indoiesc ca apartenenta etnica va fi mai importanta decat pierderea locurilor de munca, taierea salariilor, cresterea preturilor, scaderea dramatica a nivelului de viata, lipsa sperantei, foamea si disperarea, de care UDMR se face responsabil azi prin complicitatea cu puterea PDL-ista'.