Implicarea actualului vicepresedinte al Consiliului Judetean Constanta, Petre Stanca, in rambursarile ilegale de TVA de la sfarsitul anului 2002 si inceputul lui 2003 este sustinuta de probe ce dovedesc suportul pe care fostul lider al Organizatiei Judetene a PSD l-a solicitat - in cadrul unei intalniri de taina - lui Gheorghe Oana, care la acea data ocupa functia de secretar de stat in cadrul Ministerului Finantelor Publice. Cu complicitatea inaltului functionar ministerial, baronul Stanca si alti cativa membri ai oligarhiei social - democrate constantene din acea perioada au pus la cale anumite modificari in procedura legala a rambursarilor de TVA, pentru a putea opera in voie asupra banului public. Intalnirea de taina a avut loc in cursul anului 2002, intr-o camera a unui hotel constantean, la ea participand fostul secretar de stat Gheorghe Oana - un apropiat al conducerii de la acea data a organizatiilor din judetul nostru ale PSD-ului -, cateva nume importante din staff-ul de conducere al social-democratilor constanteni si, desigur, Petre Stanca, liderul absolut din vremea respectiva al PSD Constanta. Cu acel prilej, participantii la discutie au analizat "de-a fir a par" toate posibilitatile prin care se putea accede la banii bugetului de stat, ajungandu-se la concluzia ca trebuie introdusa o dispozitie legala prin care exportatorii sa poata primi inapoi de la stat taxa pe valoarea adaugata aferenta marfurilor expediate in strainatate, fara a fi supusi unor controale prealabile de catre organele fiscale. Mai exact, este vorba despre rambursarea TVA-ului cu control ulterior, procedura fiind justificata, chipurile, pentru a fluidiza operatiunile de export ale intreprinzatorilor romani.

Stanca, neanchetat inca pentru aceasta frauda grosolana

Asa cum era de asteptat, gaselnita procedurala a dat nastere unor abuzuri traduse in infractiuni majore de delapidare a banilor contribuabililor romani, cele mai mari fiind savarsite la Constanta. Dupa aparitia acestei exceptii legale privind rambursarea fara control fiscal prealabil a TVA-ului aferent exporturilor, Stanca si acolitii lui s-au pus pe treaba, actionand prin intermediul unor firme-fantoma, asa cum a fost cazul societatii Price Steel Romanian SRL Constanta, administrata de Emil Oprea care a reusit sa incaseze, impreuna cu alte companii de apartament si utilizand procedee de frauda grosolana, aproximativ 170 miliarde de lei vechi. Asa cum aratam in articolul precedent dedicat rambursarilor ilegale de TVA din judetul Constanta, principalul beneficiar din umbra al banilor furati de la Administratia Finantelor Publice Constanta este chiar Petre Stanca. Numai ca in privinta acestuia, organele abilitate ale statului nu au demarat nici dupa izbucnirea scandalului si nici pana la ora actuala o ancheta.

Dosarele rambursarilor ilegale, impotmolite la Parchetul General

Singurele cercetari asupra jafului celor peste 5 milioane de dolari din banii publici s-au concentrat asupra unora dintre patronii mai marunti ai firmelor implicate in delapidarea bugetului de stat, precum si asupra lui Stefan Branza, Marian Manta si Gheorghe Nicut Tanasescu (fostul director adjunct, respectiv fostii sefi de serviciu din cadrul AFP Constanta ce au aprobat impreuna cu directorul Stefan Mihu rambursarile ilegale de TVA), care insa nu s-au finalizat nici la ora actuala. In schimb, asa cum ne-au declarat reprezentantii Directiei Nationale Anticoruptie Constanta, precum si cei ai Inspectoratului de Politie al Judetului Constanta, organele judetene de cercetare penala si-au declinat competenta inca din anul 2003 in cazurile rambursarilor ilegale de TVA de la AFP Constanta, in favoarea Parchetului de pe langa Inalta Cute de Justitie si Casatie Bucuresti (Parchetul General), unde se pare ca dosarele s-au impotmolit uitate in sertarele acestei institutii cunoscute pentru discretia absoluta de care da dovada in raporturile cu reprezentatii presei. Pe de alta parte, DGFP Constanta, care in calitate de colector al bugetului de stat reprezinta marele pagubit al rambursarilor ilegale de TVA puse la cale de Stanca, nu a reusit pana la momentul actual sa recupereze decat aproximativ 3% din prejudiciul total de peste 176 miliarde ROL, aceasta inadmisibila stare de fapt datorandu-se tot lentorii cu care procurorii PICJC Bucuresti instrumenteaza cazurile mentionate, avand in vedere ca "recuperarea sumelor se va realiza dupa ce instantele judecatoresti vor pronunta hotarari definitive, pana in prezent nefiind finalizat nici unul din dosarele penale prin care sa se stabileasca prejudiciul adus bugetului de stat", dupa cum ne-au declarat reprezentantii Fiscului constantean. Vom reveni.