Alexandru CORDOS, senator de Cluj, a sustinut in Senat o declaratie politica intitulata 'Evocarea Dictatului de la Viena tulbura din nou apele in Ardeal', pe care o puteti citi in continuare.
'In calitatea mea de ardelean, in primul rand si de senator de Cluj, in al doilea rand, am participat la Huedin, pe data de 09 septembrie 2010 la comemorarea celor 70 de ani de la moartea preotului protopop Aurel Munteanu, erou si martir al neamului nostru, care a cazut victima, alaturi de alti patrioti, actelor extremiste datorate euforiei generale pe care populatia maghiara o traia in 1940, cu ocazia intrarii trupelor maghiare in orasul Huedin, ca urmare a semnarii Dictatului de la Viena.
Stiti cu totii ce a reprezentat data de 30 august 1940 pentru Romania, data la care, la Viena, a fost luata, dintr-o singura trasatura de penita, decizia asupra soartei Transilvaniei prin intermediul ministrilor de externe ai Germaniei si Italiei. Potrivit Dictatului de la Viena, partea nordica a teritoriului revenea Ungariei, iar cea de sud ramanea Romaniei. O luna mai tarziu, trupele ungare au intrat in Ardealul de Nord, lasand in urma un val de suferinte si de atrocitati cumplite.
Prin desfasurarea ostentativa a unui efectiv militar impresionant si disproportionat fata de eventualele necesitati, s-a dorit, la vremea respectiva sa se imprime ocuparii teritoriului cedat aspectul unei adevarate victorii, sa se descurajeze orice initiativa de protest a locuitorilor transilvaneni si sa se statueze, fara putinta de tagada, urmarea unui dictat impus Romaniei de Germania nazista si Italia fascista.
In spatele acestui mars fortat s-au intamplat, asa cum stiti din istorie, o serie de incidente, cele mai multe provocate de grupari nationaliste maghiare locale, in urma carora populatia romaneasca a avut foarte mult de suferit.
In ceeea ce priveste intrarea trupelor maghiare de ocupatie in orasul Huedin, aceasta trebuia sa se faca potrivit planului prestabilit in data de 9 septembrie 1940, intrucat Huedinul facea parte din zona cinci de ocupatie, alaturi de Hida, Gherla, Reghin si regiunea de trecere a Muresului.
In fata presiunii dictatului, multi huedineni, pentru a nu fi umiliti, au ales calea refugiului in Romania. Protopopul ortodox Aurel Munteanu, insa, unul din preotii romani cei mai iubiti si respectati ai Huedinului, a ales sa infrunte soarta si sa ramana, cu deminitate si curaj, ca un adevarat pastor sufletesc, in mijlocul celor pe care ii avea in grija duhovniceasca. El a avut o soarta crunta, asemenea marelui nostru istoric Nicolae Iorga, intr-o alta imprejurare dramatica, alaturi de plutonierul de politie Gheorghe Nicola ( Nicula ), dar si de taranca Onita Negru ( moarta in conditii neclare ) . Din pacate ce s-a intamplat la Huedin nu a fost un caz izolat deoarece astfel de evenimente au fost intalnite in intregul teritoriu cedat in anul 1940.
Mi-am permis sa vin astazi in fata dumneavoastra nu numai pentru aceasta evocare a evenimentelor tragice in urma carora au cazut victime trei locuitori huedineni, dar si pentru ca sunt uimit de faptul ca, acum, dupa ce suntem cu totii membri ai Uniunii Europene, miscarile extremiste nu contenesc sa apara si sa sfideze opinia publica si sa ii raneasca pe cei care fac parte din familiile victimelor de atunci.
Ma refer la sarbatoarea de la Miercurea Ciuc, de sambata, 11 septembrie, cand o miscare formata din aproximativ 200 de persoane care se autotintituleaza "Miscarea tinerilor din 64 de comitate" cu steaguri si steme ale Ungariei Mari, a sarbatorit cu multa pompa si bucurie intrarea lui Horty in Transilvania, ceea ce noi deplangem inca si astazi ca pe o greseala a istoriei.
Nu pot sa inteleg, stimati colegi, ce inertie stupefianta a determinat autoritatile sa acorde permisiunea organizarii unei asemenea manifestari, a unei asemenea aniversari cu fast a momentului invadarii Transilvaniei, moment de cronica neagra pentru istoria acestui tinut unde pana la incheierea celui de-al doilea Razboi Mondial, a fost un teatru de operatiuni pentru mii de atrocitati si drame generate de fascismul hortyst.
Alaturi de alti colegi care si-au exprimat deja indignarea, prin intermediul mijlocelor de informare media, fac un apel ferm la institutiile statului sa reactioneze prompt, sa procedeze conform legii si sa apere valorile sale de drept.
Odata cu intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona, ar trebui sa ne concentram asupra unor probleme globale, cum ar fi reducerea ratei somajului, cresterea economica etc., probleme care ne privesc deopotriva pe toti, romani sau maghiari si sa constientizam faptul ca suntem in secolul XXI si ne numim cetateni europeni.'