Presedintele Romaniei, Traian Basescu, a efectuat joi, 27 Ianuarie 2011, o vizita la Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei (APCE), de la Strasbourg, la invitatia presedintelui acestui for, domnul Mevlut Cavusoglu. Cu acest prilej, seful statului a rostit o alocutiune in plenul Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei , din care puteti citi in continuare prima parte.
"Stimate domnule Presedinte, stimate domnule Secretar General, doamnelor si domnilor parlamentari,
Este o deosebita onoare ca, dupa cinci ani de zile, sa ma pot adresa din nou prestigiosului dumneavoastra for. Am acceptat cu placere invitatia de a reveni in Hemiciclu pentru a reitera importanta pe care o acordam Consiliului Europei, intr-un moment marcat de dezbateri cruciale pentru viitorul sau. Va multumesc, domnule Presedinte, pentru aceasta oportunitate.
Nu intamplator Consiliul Europei se poate mandri cu o imagine atat de buna. Activitatea sa este dedicata edificarii unui spatiu in care drepturile si libertatile fundamentale sunt respectate si in care oamenii isi gasesc implinirea celor mai profunde aspiratii spirituale, culturale sau civice. Respectarea valorilor promovate si aparate de Consiliu - drepturile omului, democratia si statul de drept - permite dezvoltarea unor societati libere, ai caror membri isi pot manifesta fara teama identitatea si pot spera intr-o viata mai buna.
Romania de astazi, un stat de drept cu o democratie solida, datoreaza mult Consiliului Europei. Prin instrumentele sale de monitorizare, Consiliul a avut un rol esential in crearea si consolidarea institutiilor, a legislatiei si a politicilor specifice statului nostru de drept. Democratia Romaniei contemporane este asezata pe temelia construita cu aportul si expertiza Consiliului Europei si Uniunii Europene. Aceasta experienta ne convinge ca organizatia noastra trebuie sa-si continue misiunea de supraveghetor si indrumator al democratiilor inca tinere sau in formare.
Doamnelor si domnilor,
Realitatea prezenta nu mai este aceeasi cu cea de acum douazeci de ani. Au aparut noi state, procesul de unificare a continentului a avansat. Au aparut noi provocari, noi riscuri. Asistam la un proces de adaptare, de reevaluare interna a celorlalte organizatii de pe continent - fie ca discutam despre Uniunea Europeana, NATO, OSCE - prin asumarea de noi obiective, de noi misiuni. Uneori, aceste organizatii au evoluat fara a se coordona reciproc, asumandu-si responsabilitati care au dat nastere la suprapuneri si chiar la competitie, prin alocarea de resurse semnificative pentru scopuri de multe ori identice. De aceea, actualul proces de reforma parcurs de Consiliul Europei trebuie sa aiba in vedere avantajele sale specifice: participarea tuturor statelor europene si un cadru juridic complex si bine definit.
Romania sustine cu toata convingerea acest proces. Fara a pierde din vedere obiectivul sau fundamental, edificarea unui spatiu democratic comun, Consiliul Europei trebuie sa-si regandeasca rolul in actualul cadru politic institutional: sa-si reconfigureze structurile, pentru a le conferi flexibilitate si eficienta sporite, sa-si concentreze actiunile pe directii si proiecte care sa raspunda problemelor si sfidarilor prezentului. Totodata, valorile sale fundamentale - drepturile omului, democratia si statul de drept - trebuie mentinute in centrul atentiei. Pe langa acestea, agenda de dezbateri trebuie actualizata cu teme de interes european. Suntem convinsi ca initiativa inspirata a presedintiei turce a Comitetului Ministrilor, de infiintare a Grupului Persoanelor Eminente, va avea o contributie insemnata in acest sens.
Aceste directii de actiune nu sunt, insa, suficiente pentru a capta atentia si a asigura sprijinul celor peste 800 de milioane de cetateni europeni. Alaturi de eficientizarea Curtii Europene a Drepturilor Omului, este necesar sa identificam solutii la problemele reale cu care se confrunta europenii.
Un fenomen cu multiple implicatii asupra situatiei de pe continent il reprezinta migratia, subiect care necesita o atentie speciala din partea Consiliului Europei. Potentialul de vulnerabilizare al migratiei este dual: atat a propriilor subiecte, cat si a persoanelor aflate pe traseu sau la destinatie. Noi, liderii politici, trebuie sa combatem lejeritatea prin care, uneori, se transfera responsabilitatea problemelor economice si sociale ale popoarelor europene catre comunitatile de migranti.
Prin intermediul instrumentelor sale de monitorizare, Consiliul Europei poate detecta tensiunile acumulate in anumite societati sau regiuni, inca dintr-o faza incipienta. Evaluarea corecta a informatiilor primite din teren ar permite desfasurarea de actiuni anticipative care sa previna escaladarea situatiilor dificile. Din aceste considerente Romania a propus instituirea, in contextul procesului de reforma, a unui mecanism de avertizare timpurie, pentru prevenirea riscurilor si disfunctionalitatilor societatilor democratice.
Doamnelor si domnilor parlamentari,
Noi credem ca procesul de reformare a Consiliului Europei trebuie sa consolideze, printre altele, instrumentele de monitorizare a respectarii drepturilor persoanelor apartinand minoritatilor nationale. Nu trebuie sa ignoram faptul ca exista inca state si regiuni in Europa in care normele si standardele democratice in materie necesita in continuare eforturi serioase pentru a fi pe deplin respectate.
Romania, cu cele 20 de grupuri minoritare, intelege foarte bine situatia aparte a acestor persoane si nevoia lor de a-si pastra identitatea care ii defineste ca indivizi. Cu sprijinul Consiliului Europei, am parcurs un drum lung si am ajuns in situatia in care putem servi drept model de reconciliere interetnica.
Relatiile cu Ungaria sunt edificatoare: de la suspiciune reciproca la inceputul anilor 1990 am ajuns la parteneriat strategic si la sedinte comune de guvern in prezent. Acest parteneriat presupune sustinerea reciproca a intereselor noastre legitime. Un exemplu recent este atitudinea principiala, parteneriala si corecta a presedintiei ungare a Uniunii Europene care, respectand prevederile Tratatelor Uniunii Europene, confirma indeplinirea de catre Romania a obligatiilor asumate si recunoaste dreptul legitim de libera circulatie al cetatenilor romani.