Asumarea raspunderii guvernamentale asupra pachetelor de legi privind proprietatea si reforma in Justitie incinge spiritele. Premierul Tariceanu ii bate obrazul lui Adrian Nastase intr-o scrisoare deschisa de raspuns, iar PSD anunta ca va sesiza Curtea Constitutionala.
Premierul Calin Popescu-Tariceanu a raspuns ieri, tot printr-o scrisoare deschisa, presedintelui Camerei Deputatilor, Adrian Nastase, care intr-un document similar ataca intentia Guvernului de a-si asuma raspunderea pe pachetele de legi privind proprietatea si reforma in Justitie.
Tariceanu aminteste ca in timpul mandatului fostului Guvern Romania a incheiat negocierile de aderare la Uniunea Europeana cu 11 conditii, care contin de fapt “un refuz amanat pentru Romania“ si care reprezinta o ultima sansa oferita de partenerii europeni.
“Am citit cu interes si preocupare scrisoarea dumneavoastra, cautand in ea ceva care sa ma surprinda. N-am gasit. Asa cum am mai spus, nu v-ati schimbat deloc. Ca si domnul Nicolae Vacaroiu, ati fost prim-ministru patru ani. Desi aveati o majoritate stabila in Parlament, care v-ar fi permis sa aplicati toate reformele necesare integrarii europene, ati facut ca Romania sa bata pasul pe loc“, afirma premierul.
Tariceanu considera ca obiectiile lui Adrian Nastase sunt de fapt pretexte care mascheaza adevaratele motive pentru care incearca sa franeze in continuare reforma sistemului judiciar“. Acum, tineti mortis ca nici noi, Guvernul Aliantei DA, sa nu reformam justitia. Ce inseamna asta? Ori nu vreti ca Romania sa adere la UE conform calendarului, ori aveti un interes sa tineti justitia in cusca pe care ati creat-o, a ineficientei si a coruptiei! (...) V-ati obisnuit sa fiti ingrijorat. Cam tarziu“, spune Tariceanu.
Tariceanu incheie scrisoarea precizand ca Guvernul este ferm hotarat sa-si asume raspunderea in fata Parlamentului si a societatii romanesti pentru a obtine votul care sa valideze legi pe masura “momentului de raspantie“ in care se afla tara.
PSD si-a dat seama ca nici nu poate impiedica asumarea raspunderii Guvernului in Parlament, nici ca va avea castig de cauza la dezbaterea motiunii de cenzura pe care o va depune. Din acest motiv, s-a gandit la ultima alternativa, aceea de a apela la Curtea Constitutionala. Secretarul general Miron Mitrea a recunoscut ca motiunea de cenzura pe care partidul sau o va depune ca urmare a asumarii raspunderii nu are sanse de reusita.
Senatorul Antonie Iorgovan, care a contestat cu succes la Curtea Constitutionala legea prin care Arhiepiscopia Sucevei primea 90.000 de hectare de padure, a analizat caile de atac si a stabilit deja argumentele pe care le va prezenta Curtii Constitutionale.
“O data ce Constitutia asimileaza procurorul magistratului si spune ca magistratii sunt judecatorii si procurorii, folosesti conceptul de magistrat intelegand judecatorii si procurorii. Nu este fara talc aceasta formulare pentru ca se doreste de fapt sa se deturneze sensul Constitutiei. Cum se numesc procurorii in tara asta? Scrie in Constitutie ca se numesc de catre presedinte la propunerea ministrului Justitiei? Cum e posibila o asemenea sfidare si o asemenea calcare in picioare? Vom ataca la Curtea Constitutionala. Cum este posibil sa fie un text acolo ca sa fie scosi la pensie judecatorii de la Curtea Constitutionala, cand ei sunt alesi pe un mandat de noua ani, prevazut de Constitutie?“, a explicat Iorgovan.

Parlamentarii PNL, consemnati in 14, 20 si 22 iunie

Biroul Permanent Central al PNL le-a interzis parlamentarilor partidului sa faca deplasari in tara sau in strainatate la 14 iunie, cand Guvernul isi va asuma raspunderea, la 20 iunie, cand opozitia ar putea depune motiunea de cenzura, si la 22 iunie, cand documentul va fi dezbatut in sedinta comuna. Eugen Nicolaescu, purtatorul de cuvant al PNL, a declarat ieri intr-o conferinta de presa ca interdictia a fost stabilita “in scopul organizarii in bune conditii a actiunii de angajare a raspunderii, inclusiv a celorlalte activitati care deriva din aceasta“. In opinia lui Nicolaescu, obligarea parlamentarilor liberali sa participe la sedintele Parlamentului demonstreaza ca “se acorda importanta cuvenita celui mai important act politic din aceasta sesiune parlamentara“.