PDL ademeneste UDMR: Inlocuirea celor 41 de judete cu 12 regiuni, amanarea alegerilor locale si comasarea lor cu cele parlamentare
Gandul informeaza: NOUA HARTA pe care PDL ar vrea s-o ofere UDMR. Cum vor pedelistii sa traseze regiunile de la zero
PDL pregateste ultima oferta de compromis pentru UDMR in privinta reorganizarii administrative a tarii. Daca pana acum in Coalitie se vorbea despre comasarea judetelor, ultimele discutii vizeaza stergerea cu totul a actualelor delimitari administrative si trasarea noilor regiuni de la zero.
Modelul de la care pleaca planul democrat-liberalilor este cel aplicat in Romania in perioada 1960-1968.
Conform surselor din conducerea partidului, pedelistii vor incerca sa impuna o varianta de 12-14 regiuni, pe care doresc sa le contureze plecand de la cele 16 regiuni care alcatuiau harta tarii in anii 60.
In cazul in care ar fi pus in practica, planul PDL va duce la inghitirea mai multor judete actuale in noile structuri. Spre exemplu, judetul Alba ar fi impartit intre Cluj si Hunedoara, partea de est a Salajului ar trece in componenta Crisanei, iar cea vestica in granitele Clujului. Brasovul ar cuprinde judetele Sibiu si Covasna, in timp ce Bacaul ar primi autoritate asupra Neamtului. S-ar reinfiinta regiunile istorice Banat, Maramures si Oltenia, iar Moldova ar fi impartita in doua regiuni: una care va cuprinde Iasi, Neamt, Suceava si Botosani , cu capitala la Iasi si o a doua care se va intinde pe teritoriul judetelor Bacau, Vaslui si Vrancea, cu capitala la Bacau.
Pentru delicata problema a Tinutului Secuiesc, pedelistii au in vedere spargerea in doua a actualelor judete cu populatie majoritar maghiara, astfel incat Harghita si marea parte a Muresului sa fie reunite intr-o singura regiune, iar Covasna sa treaca sub autoritatea Brasovului. In cazul in care se vor lovi de un refuz al partenerilor de guvernare, democrat-liberalii ar putea apela la propunerea presedintelui PDL Brasov, George Scripcaru, care a lansat inca din primavara ideea recunoasterii ca entitate culturala a Tinutului Secuiesc, dincolo de granitele administrative ale regiunilor.
Discutiile ce privesc trasarea unor noi structuri pornind de la cele existente in anii 60 a fost confirmata si de surse guvernamentale. "Este o varianta de lucru. Inca nu s-a luat o decizie finala", a precizat pentru gandul unul dintre ministrii cabinetului Boc.
De altfel, importanta regionalizarii pentru PDL a fost reluata si de catre premier in sedintele interne ale partidului, Emil Boc transmitand weekendul trecut la Timisoara ca nu a renuntat la planul de reorganizare a tarii, promitand ca discutiile cu partenerii din arcul guvernamental isi vor atinge scopul.
Dezbaterile din cadrul coalitiei ar urma sa aiba primele concluzii pana la 1 noiembrie, astfel incat luna viitoare sa poata fi prezentat un punct de vedere comun. In caz contrar, spun sursele citate, orice dezbatere privind reorganizarea administrativa va fi abandonata in actuala legislatura. Deocamdata, o reuniune a Colegiului Director a PDL a fost stabilita de principiu pentru data de 24 octombrie, la Vila Lac 2, intalnire in care conducerea partidului ar trebui sa prezinte sefilor de filiale strategia cu privire la reorganizare.

De ce nu renunta PDL la reimpartirea judetelor

De initiativa transformarii judetelor in regiuni, atarna doua chestiuni pe care PDL vrea sa le rezolve. Caci, pe langa ideea reducerii cheltuielilor suportate de bugetul de stat, scoasa in fata de catre democrat-liberali, Boc are doua probleme de rezolvat: comasarea alegerilor si retrasarea colegiilor.
In primul rand, reimpartirea teritoriala ar livra pretextul perfect pentru amanarea alegerilor locale in toamna. "Legea spune ca nu poti amana alegerile decat in cazuri exceptionale. Catastrofe naturale nu am avut, in razboi nu suntem, singurul motiv poate fi noua structura administrativa", a explicat pentru gandul unul dintre membrii comisiei speciale create la nivelul coalitiei.
De asemenea, regiunile ar simplifica si trasarea noilor colegii uninominale in avantajul puterii, mai multe simulari in acest sens avand deja loc in interiorul partidului. Nu intamplator, intentia conducerii PDL este ca atat noua lege electorala, cat si noua forma administrativa sa fie asumate la pachet luna viitoare, inainte de votarea bugetului pe anul viitor. Pentru ca acest lucru sa se intample, democrat liberalii au insa nevoie de acordul partenerilor de la UDMR, un punct comun nefiind atins. Din contra, divergentele dintre cele doua parti s-au amplificat in ultima perioada, problema refuzului maghiarilor fiind ridicata in ultimele sedinte de birou ale PDL.

Cum se negociaza cu UDMR

UDMR nu doar ca nu pare dispus sa renunte la propriul proiect de reorganizare administrativa, dar respinge si sistemul de vot propus de PDL. Modelul de compensare cu lista nationala pentru o parte din mandatele puse in joc la alegerile de anul viitor este o cerinta sine qua non a udemeristilor, care blocheaza astfel si dorinta democrat-liberalilor de a adopta sistemul ce permite accederea in parlament doar a primilor doi clasati din colegiile uninominale.
Conform surselor gandul, democrat-liberalii ar fi dispusi sa cedeze in fata sistemului compensat cu lista propus de UDMR, cerand la schimb partenerilor de guvernare sa accepte varianta PDL a reorganizarii administrative.