Presedintele Romaniei, Traian Basescu, a efectuat joi, 27 Ianuarie 2011, o vizita la Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei (APCE), de la Strasbourg, la invitatia presedintelui acestui for, domnul Mevlut Cavusoglu. Cu acest prilej, seful statului a rostit o alocutiune in plenul Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei , din care puteti citi in continuare a doua parte.
'Stimati parlamentari,
Unul din elementele definitorii ale societatii democratice construite in Romania dupa decembrie 1989 este sistemul instituit pentru apararea si promovarea drepturilor persoanelor apartinand minoritatilor nationale. Romania isi trateaza in mod egal cetatenii si se straduieste sa sprijine implinirea aspiratiilor fiecaruia dintre ei. Diversitatea culturala, etnica, religioasa si lingvistica a cetatenilor nostri ne imbogateste si ne creeaza o identitate distincta.
Prin Constitutie, persoanele apartinand minoritatilor nationale din Romania se bucura de dreptul de reprezentare in Parlament, de dreptul de exprimare in limba materna in fata instantelor de judecata si de dreptul la invatamant in limba materna. Noua Lege a educatiei nationale, intrata in vigoare la inceputul acestui an, extinde aceste drepturi: asigura invatamant in limba materna la toate nivelurile de studiu si materialele specifice necesare, predarea tuturor disciplinelor in limba materna si conditiile materiale de invatare in alta localitate, in situatia in care localitatea de domiciliu nu permite studiul in limba materna.
Reprezentantii minoritatilor au dreptul de a crea structuri asimilate partidelor politice, de a face parte simultan din partide si asociatii si de a fi investiti cu functii politice publice. In prezent, minoritatea maghiara participa la actuala coalitie de guvernare, cu efecte benefice pentru societatea romaneasca in ansamblu.
Onorata audienta,
O pozitie aparte in politicile privind persoanele apartinand minoritatilor nationale este ocupata de etnia roma. Experienta ne-a invatat ca trebuie sa avem in vedere, in raport cu aceasta minoritate, trei aspecte. In primul rand, romii sunt cetateni ai unui anumit stat, iar acest stat are, fata de ei, obligatiile care tin atat de raportul de cetatenie, cat si de situatia lor de minoritate. In al doilea rand, romii sunt cetateni europeni, ceea ce inseamna ca Europa, prin organizatiile si institutiile sale, are obligatii specifice fata de ei, in primul rand obligatia de le respecta drepturile, de a nu-i trata diferentiat, de a nu-i trata discriminatoriu. In al treilea rand, romii formeaza o minoritate etnica care nu poate beneficia de atentia si de protectia unui stat inrudit. Aceasta situatie creeaza o datorie suplimentara din partea statelor de cetatenie si Europei in ansamblul sau.
Romania isi va continua eforturile de ameliorare a situatiei romilor, inclusiv prin cresterea absorbtiei fondurilor structurale si implicarea autoritatilor locale in realizarea de proiecte concrete. Cu toate acestea, un mod de viata consolidat pe parcursul a sute de ani nu poate fi schimbat in cativa ani prin masuri administrative. Traditiile acestei comunitati trebuie protejate, nu suprimate. Stilul de viata al romilor nomazi nu poate fi schimbat brutal, prin masuri coercitive. In special in cazul acestei categorii este nevoie de cooperare intre statele europene, de o strategie cu aplicare regionala. Uniunea Europeana, Consiliul Europei sau OSCE pot juca un rol deosebit de important in acest sens. Plasarea responsabilitatii doar asupra statelor de cetatenie nu este o solutie utila.
Doamnelor si domnilor,
Interventia mea de astazi coincide cu Ziua Internationala de Comemorare a Holocaustului. Dupa cum se cunoaste, in urma cu 66 de ani cel mai mare lagar nazist de exterminare, cel de la Auschwitz-Birkenau, era eliberat de trupele sovietice. Se punea astfel capat unei orori care a cutremurat constiinta omenirii. Femei, copii, barbati erau torturati si exterminati pentru simplul motiv ca aveau o alta religie. O astfel de monstruozitate nu are voie sa se mai repete si, de aceea, trebuie sa luptam impotriva oricaror masuri de discriminare, de persecutare a unor semeni de-ai nostri pe motive care tin de etnie, religie, cultura sau limba. Consiliul Europei dispune de mecanismele necesare pentru combaterea unor asemenea tendinte, iar Romania este una din tarile foarte interesate de acest subiect. In ceea ce ne priveste, ne-am asumat responsabilitatea in fata istoriei, iar seria de manifestari dedicate comemorarii Holocaustului a inclus, in 2009, inaugurarea Monumentului Victimelor Holocaustului, dedicat cinstirii memoriei membrilor comunitatilor evreiesti si rome.
Stimati membri ai Adunarii Parlamentare,
Printre temele aflate pe agenda actualei sesiuni a institutiei dumneavoastra se numara si situatia din Balcani. De altfel, o serie de lideri din regiune au vorbit deja despre evolutiile imbucuratoare din tarile lor, stimulate de procesul de integrare europeana si euroatlantica.
Anul 2010 a fost, din aceasta perspectiva, unul incurajator, in ciuda problemelor persistente care tin de trafic, frauda sau nerespectarea drepturilor persoanelor apartinand minoritatilor nationale. Consiliul European a acordat Muntenegrului statutul de candidat la aderare, iar Albaniei si Bosniei Hertegovina liberalizarea regimului de vize. Croatia si Serbia au demonstrat vointa politica in lupta impotriva coruptiei si in procesul de reconciliere bilaterala. Toate acestea sunt motive de satisfactie pentru noi, care am facut din integrarea Balcanilor de Vest in structurile europene si euroatlantice o constanta a politicii noastre externe.
Pentru Romania, democratizarea tarilor din vecinatate reprezinta un interes de securitate nationala, intrucat numai institutiile si politicile specifice unui stat de drept constituie garantia stabilitatii in regiune. Desi semnalele de reconciliere interetnica sunt tot mai puternice, amintirea razboaielor din Balcani, cu toate suferintele provocate, este inca vie. Toate aceste tragedii au avut la origine discriminarea pe criterii etnice sau religioase, subiect care ne preocupa in cea mai mare masura. Suntem foarte interesati ca integrarea europeana si euroatlantica a statelor din Balcani sa se desfasoare cu respectarea normelor si standardelor Uniunii Europene si Consiliului Europei in materie de protectie a minoritatilor nationale. Avem asteptari mari atat de la aceste state, in calitatea lor de tinere democratii, cat si de la organizatia noastra, care trebuie sa-si utilizeze cu maxima eficienta instrumentele de care dispune pentru pastrarea si afirmarea identitatii etnice, culturale, lingvistice si religioase a persoanelor apartinand minoritatilor nationale.
Un mecanism care si-a dovedit eficienta in aceasta directie este monitorizarea. Necesitatea mentinerii sale este cu atat mai evidenta cu cat mai multe minoritati, inclusiv cea romana, se confrunta cu dificultati in pastrarea si afirmarea identitatii lor culturale, cu refuzul recunoasterii drepturilor lor identitare, cu discriminarea pe motive lingvistice si cu asimilarea fortata.
Desi normele internationale acorda un rol important statelor in mentinerea legaturilor culturale si lingvistice cu minoritatile inrudite, responsabilitatea primara pentru protectia acestora revine statului de cetatenie. Pentru noi, probleme suplimentare apar atunci cand unele state vecine recunosc comunitatilor romanesti doar statutul de minoritate lingvistica, negand astfel Romaniei dreptul de stat inrudit.
Romania va urmari respectarea drepturilor romanilor din strainatate prin cooperarea cu statele de origine, in baza mecanismelor europene si internationale. Vom intreprinde demersuri in vederea recunoasterii statutului de minoritate romaneasca pentru aromani, vlahi, istroromani si meglenoromani. Prin tratate si acorduri bilaterale ne-am asumat in mod deschis interesul fata de comunitatile romanesti din vecinatate. Cooperarea bilaterala are la baza si interesul nostru legitim de includere a tarilor vecine intr-o zona de stabilitate si de securitate. In acelasi scop ne vom intensifica eforturile in cadrul organizatiilor europene responsabile de protejarea minoritatilor nationale pe continent, printre care o pozitie aparte este ocupata de Consiliul Europei.
Vom depune eforturi pentru valorificarea potentialului politic, economic, social si cultural al personalitatilor reprezentative ale comunitatilor romanesti din strainatate, nu prin extragerea lor din tarile de cetatenie, ci incurajandu-i ca, in calitate de cetateni loiali, sa contribuie la strangerea legaturilor dintre Romania si statele in care s-au nascut si traiesc.
Doamnelor si domnilor,
Inainte de a incheia, permiteti-mi sa ma folosesc de acest prilej pentru a transmite, in numele poporului roman si al meu personal, cele mai sincere condoleante familiilor si popoarelor victimelor cumplitului atentat terorist de la Moscova, alaturi de intreaga noastra compasiune si solidaritate cu cei raniti si cu rudele lor. Romania condamna in termenii cei mai fermi acest atac abominabil si las la adresa unor oameni nevinovati si isi reafirma angajamentul ferm in lupta impotriva terorismului, alaturi de aliatii din NATO, de Federatia Rusa si de toate statele participante la coalitia internationala antiterorista. Va multumesc pentru atentie.'