Deputatii vor trimite la Senat, cu statut incert, mult-disputata Ordonanta "Gojdu", deoarece presedintele de sedinta a spus ca proiectul a fost respins, iar membrii Comisiei Juridice ca initiativa a fost adoptata tacit, intrucat nu a fost adoptat nici amendamentul de respingere, nici cel de aprobare a initiativei.

Plenul Camerei Deputatilor nu a reusit sa clarifice votul final dat ieri proiectului de lege privind aprobarea ordonantei pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Romaniei si cel al Republicii Ungariei pentru infiintarea "Fundatiei Gojdu", semnat la Bucuresti la 20 noiembrie 2005. Astfel, la finalul sedintei s-au conturat doua pozitii, cea a presedintelui de sedinta, peremistul Lucian Bolcas, ca proiectul a fost respins din cauza numarului insuficient de voturi, si cea a deputatilor de la Comisia Juridica, ei sustinand ca a fost adoptat tacit deoarece nu a fost nici adoptat, nici respins. Situatia a fost creata din cauza absentei deputatilor Coalitiei de la lucrari si din neatentia a doi deputati care, la votul final, si-au inregistrat prezenta pe aparatele de vot, dar nu au reusit sa voteze.
Desi alaturi de deputatii PNL si UDMR, care au votat la cate doua cartele pentru asigurarea unui numar mare de prezenti, au fost cei din PD si majoritatea conservatorilor, Coalitia nu a reusit sa stranga jumatate plus unul din voturile celor prezenti in sala, care ar fi asigurat adoptarea fara probleme a proiectului. Mai mult, reprezentantii UDMR si cei ai Aliantei au fost acu-zati de PRM de frauda la voturile electronice, pentru ca numarul voturilor era mai mare decat cel al deputatilor prezenti, si au fost numiti "nesimtiti" de catre liderul peremistilor, Ion Manzana.

Ce mai este de facut?

Deputatii au dezbatut timp de patru ore, intr-o atmosfera tensionata, "Ordonanta Gojdu" si chiar au insistat sa dea un vot final pentru a evita intrarea in procedura de aprobare tacita. La dezbateri, deputatul liberal Petre Ungureanu a explicat ca "statul roman nu este vinovat" pentru situatia "Curtilor Gojdu", ci "Biserica Ortodoxa Romana, care a primit 400.000 de dolari despagubiri" pentru aceste imobile in 1993. El a spus ca "Fundatia de la Sibiu ar trebui sa atace decizia", dar ca bunurile "nu le mai poate primi inapoi pentru ca ele apartin acum unei firme private". Totodata, deputatul PC Sergiu Andon a explicat ca Tratatul din 1937 prin care Ungaria trebuia sa inapoieze mostenirea Gojdu "a fost anulat de Conventia din 1953", prin care Romania renunta la imobile. Emanuil Gojdu, avocat si om politic in Imperiul Austro-Ungar, a stabilit prin testament ca o mare parte a averii sale sa fie administrata de o fundatie, care sa-i poarte numele dupa moarte. Statul ungar a nationalizat in 1952 imobilele din Budapesta aflate in patrimoniul fundatiei, cunoscute sub denumirea de "Curtile Gojdu".