Iosif Buble posteaza pe blog o "argumentatie beton" a senatorului PSD Dan Sova (foto) cu privire la procedura de suspendare a presedintelui Basescu. Puteti citi in continuare articolul "Suspendarea presedintelui e mai usoara ca niciodata!"
'Ziarul Gandul a lansat aseara o "bomba de presa" aratand, nici mai mult nici mai putin, ca misiunea de suspendare a presedintelui Basescu ar fi devenit o misiune imposibila, datorita unui amendament la legea de functionare a Curtii Constitutionale care ar fi impus un filtru suplimentar de verificare de catre magistratii constitutionali a hotararilor plenului Camerei Deputatilor, ale plenului Senatului si ale plenului Camerelor Reunite.
Mai mult, "Gandul" arata ca, spre deosebire de 2007, atunci cand avizul Curtii Constitutionale era doar consultativ, in prezent situatia este mult ingreunata de posibilitatea interventiei directe a Curtii Constitutionale care se va putea pronunta cu privire la Hotararea de suspendare a Presedintelui Romaniei.

Observatiile jurnalistei Liliana Ruse, de al carei profesionalism si bune intentii nu ma pot indoi, sunt insa complet gresite. Realitatea este ca amendamentul introdus nu face altceva decat sa apere opozitia de posibilul abuz al puterii si sa garanteze ca procedura de suspendare a Presedintelui Romaniei nu va putea fi fraudata in nici un fel de catre actuala majoritate, care a demonstrat o anume aplecare catre incalcarea regulilor constitutionale in procedura parlamentara, mai ales in ultimul timp.

Iata de ce:

1. Amendamentul vizeaza supunerea controlului de constitutionalitate a tuturor Hotararilor Parlamentului Romaniei, respectiv a plenului Senatului, Camerei Deputatilor si Camerelor Reunite. Diferenta fata de regimul de pana acum este ca, pana la acest amendament, erau supuse controlului de constitutionalitate doar acele hotariri care se refereau la Regulamentele Camerelor, iar acum vor fi supuse toate Hotararile Parlamentului.

2. In privinta suspendarii Presedintelui Romaniei, urmatoarele articole din Constitutie sunt incidente: art. 95 (suspendarea din functie a Presedintelui); art. 67 (actele juridice si cvorumul legal). Din cuprinsul acestor articole desprindem urmatoarele idei: Procedura de suspendare poate fi declansata de cel putin 1/3 din numarul parlamentarilor; initierea procedurii de suspendare se aduce imediat la cunostinta Presedintelui Romaniei; Parlamentul va parcurge formalitatea avizul consultativ al Curtii Constitutionale cu privire la cererea de suspendare inainte de a convoca plenul reunit; Presedintele poate fi suspendat de Parlament in sedinta comuna, in prezenta majoritatii parlamentarilor (deputati si senatori), cu votul majoritatii parlamentarilor (50 + 1% adica 236). Presedintele Romaniei poate solicita Parlamentului dreptul de a da explicatii cu privire la faptele care i se imputa. Indiferent de avizul pozitiv sau negativ al Curtii Constitutionale, Camerele Reunite vor proceda la vot si, daca voteaza pentru suspendare 236 de parlamentari, atunci Presedintele Romaniei este suspendat, urmand ca, in termen de maxim 30 de zile sa fie organizat un referendum pentru demiterea sefului statului.

3. Pana la modificarea care a creat probleme doamnei Ruse, Curtea Constitutionala nu verifica decat fondul problemei (si aceasta doar consultativ), adica motivele pentru care presedintele era suspendat, in sensul de a stabili daca acestea sunt sau nu fapte grave de incalcare a Constitutiei. Indiferent insa de constatarile Curtii Constitutionale (precizam ca in 2007 avizul Curtii a fost negativ), Camerele reunite pot suspenda presedintele fara nici un fel de impediment, intrucat ne aflam in fata unei decizii politice, asupra careia Curtea nu ar putea interveni (cum, de altfel, s-a si intamplat in 2007).

4. Noutatea adusa de modificarea mentionata este data de posiblitatea Curtii Constitutionale de a verifica si respectarea procedurilor constitutionale, ulterior adoptarii unei Hotarari de suspendare a Presedintelui. Astfel ca, acum, dupa aceasta modificare, sub aspectul procedurii de suspendare, controlul de constitutionalitate se va pronunta atat pe fondul problemei, anterior votului Camerelor Reunite, dar doar consultativ, cat si pe aspectele procedurale propriu-zise, respectiv numarul de deputati care au initiat procedura, cvorumul camerelor reunite, majoritatea calificata la vot, etc dar doar ulterior votului Camerelor reunite. Acest al doilea control, cu privire doar la procedura propriu-zisa, se va putea efectua de Curte, la cererea uneia din partile interesate, doar ulterior votului dat pentru suspendare.
Precizare importanta: Ulterior votului dat in cele doua Camere reunite, nici o parte interesata (adica nemultumita de rezultatul votului) nu se va putea adresa Curtii Constitutionale cu probleme de fond, o asemenea cerere fiind inadmisibila in sens juridic, intrucat fondul este dat doar de "incalcarile grave ale Constitutiei" asupra carora Curtea se pronunta anterior votului in Camere si doar consultativ. Deci Curtea nu va putea relua o judecata asupra careia deja s-a pronuntat si asupra careia, mai mult de atat, are doar competenta consultativa.

5. Ce nu a inteles doamna Ruse este ca amendamentul apara, in fapt, chiar pe initiatorii procedurii de suspendare, adica Opozitia de astazi. Si asta deoarece, in structura formulata, in ipoteza in care prin votul Camerelor Reunite ar fi respinsa cererea de suspendare a Presedintelui, opozitia se va putea adresa Curtii Constitutionale solicitandu-i sa verifice chestiunile care tin de procedura. Exemplu: De teama ca unii parlamentari din arcul guvernamental ar putea vota suspendarea, puterea ar putea lua decizia politica de a nu se intra in sala, lasandu-se singura opozitia sa voteze suspendarea, intrucat pentru suspendare nu are importanta numarul de voturi impotriva, ci doar numarul de voturi pentru (236). Odata cu introducerea acestui amendament insa, puterea nu va mai putea apela la acest tertip, intrucat daca nu intra in sala, sau o paraseste ulterior, nu va fi cvorum si daca nu este cvorum Hotararea de respingere a cererii de suspendare este neconstitutionala. Mai sunt si altele de explicat, dar nu este locul unui expozeu atat de tehnic.

6. Ce vreau sa subliniez este ca, indiferent de rezultatul votului, in favoarea sau contra suspendarii, o eventuala contestare la Curtea Constitutionala nu poate viza decat aspecte de forma, iar nu de fond, iar Curtea Constitutionala nu poate decide decat reluarea votului pentru nerespectarea unor forme procedurale clar impuse de Constitutie.

7. Alta interpretare nu este posibila pentru urmatoarele considerente: decizia de suspendare este o decizie strict politica, iar Curtea Constitutionala nu poate judeca decizii politice, ci doar conformitatea cu Constitutia a unor texte legale, ori a unor proceduri parlamentare. In cazul concret al suspendarii presedintelui tarii, daca am accepta alta idee, ar insemna ca, in fapt, Curtea ar putea decide suspendarea, ceea ce excede in mod evident cadrul constitutional actual. Ce nu a observat doamna Ruse este ca nu doar puterea suparata de votarea suspendarii ar putea contesta la Curte, ci si opozitia eventual suparata de respingerea suspendarii. Or, imagina-ti-va situatia in care suspendarea este respinsa, opozitia se adreseaza Curtii si Curtea spune: "Nu e neconstitutional ce ati facut, nu ne intereseaza rezultatul votului, presedintele este suspendat". Va dati seama ca asa ceva nu este posibil. Sunt sigur ca doamna Ruse nu a luat in considerare si aceasta ipoteza, exact opusa celei care i-a creat nelinistile din cursul zilei de ieri, pe care tocamai am expus-o, dar precizam ca magistratii constitutionali au atributii precise, nu sunt arbitri politici si nu se pot substitui vointei Parlamentului Romaniei

8. In incheiere, as vrea sa citez un pasaj din "Constitutia comentata si adnotata", mai exact un extras din comentariul domnului Stefan Deaconu ( consilierul prezidential pe probleme de constitutionalitate) la articoulul 95 "Suspendarea din functie" (n.n. a presedintelui Romaniei):
"Avand in vedere formularea textului constitutional, se poate observa ca acesta lasa la latitudinea Parlamentului suspendarea sau nu a sefului statului, chiar si atunci cand seful statului a savarsit fapte grave de incalcare a Constitutiei. Prin urmare, decizia finala privind suspendarea sau nu a sefului statului este luata de Parlament. Parlamentul are aceasta putere discretionara de a stabili daca faptele care i se imputa sefului statului sun sau nu fapte grave de incalcare a Constitutiei. Dreptul de a-l suspenda din functie pe seful statului este un drept discretionar al Parlamentului"
Cum puteti observa, nici macar administratia prezidentiala nu are nelamuriri in aceasta privinta si stie ca, in fapt, amendamentul introdus Legea de organizare a Curtii Constitutionale este un amendament care impiedica, in oricefel, orice incercare de fraudare din partea puterii a procedurii de suspendare a Presedintelui Romaniei.
Concluzionand, suspendarea merge mai departe. Mai sigura ca prima data.'