Impotriva cui duce Traian Basescu un razboi total
Romania Libera informeaza: Razboi total (Autor: Cristian Parvulescu).
Printr-o atitudine la prima vedere inexplicabila, presedintele Traian Basescu s-a angrenat intr-un razboi pe mai multe fronturi. Un razboi total, a carui miza ramane necunoscuta. Recentul sau atac, de nimic provocat, impotriva Regelui Mihai se inscrie intr-o ofensiva pe care a declansat-o odata cu lansarea asa-numitei reforme constitutionale.
Dupa ce timp de trei zile dupa verdictul Curtii Constitutionale de pe 17 iunie - cand cinci dintre articolele propunerii de revizuire a Constitutiei au fost declarate neconstitutionale - Traian Basescu a fost absent, acesta a reluat atacurile concertate de parca nimic nu s-ar fi intamplat. Asa au urmat in doar doua zile "consultarile" de luni cu partidele politice pe tema regionalizarii (si, in locul unei reconcilieri intre presedinte si opozitie, a fost pus in scena spectacolul conflictul deschis ireconciliabil), apoi in aceeasi zi conferinta de presa prin care propunerile USL erau ridiculizate cu aplombul unui sef de partid, iar nu de stat, pentru ca miercuri seara la B1 sa fie supus unui atac fara precedent chiar Regele Mihai, personalitate politica si istorica cu o influenta simbolica asupra societatii romanesti, care, dupa contestarea sa de catre neocomunisti la inceputul tranzitiei - mai ales in 1990-1991, in timpul discutiilor privind forma de guvernamant din vremea Constituantei - devenise obiectul unui larg consens national.
Ajuns pe neasteptate intr o situatie defensiva in urma neobisnuitei decizii a Curtii Constitutionale, presedintele Basescu a ripostat nu doar tarziu, ci si violent, pentru a compensa astfel reactia intarziata.
Caci Traian Basescu nu isi putea permite luxul sa piarda initiativa tactica. Cu atat mai mult cu cat atat modificarea regimului constitutional, cat si reorganizarea administrativa erau prezentate ca elemente esentiale ale unui exercitiu politic "reformator"! La sfarsitul saptamanii trecute, pe fundalul absentei vreunei reactii publice de la Cotroceni, Emil Boc preluase oarecum din mers rolul de lider si reactionase primul la noul context politic determinat de deciziile Curtii Constitutionale, anuntand preluarea initiativei de catre PDL, care in noua configuratie politica va trebui sa isi asume (singur?) misiunea imposibila de a duce in Parlament "lupta" pentru "noua Constitutie". Poate de aceea revenirea presedintelui in pozitia pe care si o asuma fara nici o rezerva publica, cea de sef informal si de strateg necontestat si necontestabil al Guvernului s-a produs prin declansarea unui contaatac.
Dar de ce si contra Regelui Mihai? Poate pentru ca discursul nostalgic si oarecum naiv privind virtutile monarhiei constitutionale si ale modelului "regelui care domneste, dar nu guverneaza" puneau intr-o lumina defavorabila o presedintie mult prea voluntarista? Oricum, "presedintele jucator" nu s-a simtit niciodata liber in cadrele restrictive ale actualei Constitutii. Cu toate acestea, limitele constitu-tionale, de tipul celor prevazute la articolul 80, care poarta si subtitlul Rolul presedintelui, nu pot fi eludate.
Ori, in alineatul al doilea al acestui articol se afirma teza ca "presedintele Romaniei vegheaza la respectarea Constitutiei (s.n.) si la buna functionare a autoritatilor publice". In principiu, aceasta teza poate fi interpretata ca o invitatie la un exercitiu prezidential moderat. Insa, atunci cand chiar cel ce "vegheaza la respectarea Constitutiei" initiaza o procedura de modificare a legii fundamentale care contine articole apreciate de Curtea Constitutionala ca neconstitutionale, apare o nedumerire legitima: impotriva cui se poarta acest razboi total?