La fel ca si alti colegi liberali, senatorul Puiu Hasotti s-a aratat rezervat in a face nominalizari cu privire la schimbarea anumitor persoane aflate la conducerea serviciilor deconcentrate din judetul Constanta. Asta nu neaparat pentru ca PNL nu ar avea oameni pregatiti sa preia respectivele functii - prin concurs, acolo unde se impune - ci pentru ca totul depinde si de analiza pe care Ministerele de Resort le vor efectua la nivelul respectivelor institutii. Asta pentru ca, dupa cum a declarat senatorul, nu se doreste comiterea unor greseli, ci evaluari corecte ale activitatii fiecarui director in parte. Cat priveste integrarea Romaniei in Uniunea Europeana, senatorul a apreciat ca este un subiect sensibil, subiect in contextul caruia mai este mult de lucru, cel putin la nivel de mentalitate.

Reporter: Domnule senator, s-a tot discutat, in ultima perioada, despre schimbarile care vor fi efectuate in cadrul serviciilor deconcentrate. Au fost chiar facute publice nume de posibili directori pentru anumite posturi. De asemenea, s-a vorbit despre o analiza a activitatii actualilor directori. Cum comentati dumneavoastra toate acestea?
Puiu Hasotti: Inlocuirile, daca vor fi facute, vor avea drept argument activitatea functionarilor, in functie de analiza activitatii lor. Trebuie sa existe si un moment zero. Ei nu trebuie sa nu fie inlocuiti pe criterii politice, trebuie analizata doar implicarea lor politica.
Rep.: Totusi, nu credeti ca va fi dificil sa dovediti care dintre ei au fost implicati politic? Poate ca unii dintre ei au fost fortati sa isi faca aparitia, alaturi de liderii PSD in campania electorala, la diferite manifestari.
P.H.: Daca vor exista indicii clare ca s-au implicat direct in campania politica vor suporta consecintele. Insa analiza trebuie facuta cu mare atentie. Decat sa facem o nedreptate… mai bine sa actionam cu cei care si-au facut datoria.
Rep.: Trecand la o alta problema, credeti ca romanii sunt pregatiti pentru integrarea in Uniunea Europeana?
P.H.: Este un subiect sensibil. Ca o persoana avizata, cred ca integrarea in Uniunea Europeana a fost prezentata si inteleasa ca un miraj care ne va scuti de probleme. Insa, Uniunea Europeana nu inseamna numai avantaje, ci si implicarea fiecarui cetatean. Inseamna readaptari, recorelari ale societatii. Nici un guvern de pana acum nu a aratat decat avantajele, dar nu si costurile. Romanii sunt pregatiti mai degraba sentimental, nu si practic. Insa toate tarile membre s-au confruntat cu asa ceva. La nivelul mentalitatii individuale mai sunt inca multe de facut. Daca nu se schimba mentalitatea, integrarea este un deziderat care nu poate fi indeplinit. Dar cu implicarea Guvernului, a societatii civile, a presei mai ales - prin informarea corecta, dezideratul va fi indeplinit.
Rep.: Cat estimati ca ne va costa integrarea? A fost facut vreun calcul?
P.H.: Un asemenea calcul nu poate fi facut. Aceasta pentru ca nu stim care sunt fondurile de preaderare si postaderare. De asemenea, nu stim evolutia societatii pe plan economic, nimeni nu stie in bani pretul Romaniei si pretul UE.
Rep.: In acest context, trebuie reamintit sloganul din campanie, "Sa traiti bine!”. Romanii inca asteapta sa traiasca bine si nu cred ca, in acest moment, ei simt acest lucru.
P.H.: Ar fi chiar ridicol daca ne-am fi imaginat ca romanii vor trai mai bine imediat dupa campanie. Este o deviza care va fi indeplinita pe termen mai scurt sau mai lung. Au fost facuti primii pasi pentru declansarea unei operatiuni de crestere a nivelului de trai: cota unica de impozitare si lupta impotriva coruptiei. Si referitor la coruptie, trebuie spus ca ea se masoara in 50 de mii de miliarde de lei. In acest context, un lucru pozitiv este ca Justitia a inceput sa se intereseze de marii corupti.
Rep.: Referitor la lupta anticoruptie, ministrul Codrut Seres, de exemplu, a facut anumite acuzatii in legatura cu furtul de combustibil, fiind mentionate si anumite persoane din Constanta, ca mai apoi sa nu se mai auda nimic…
P.H.: Pai… nu pot sa spun decat ca 60 de oameni ai Ministerului Administratiei si Internelor ancheteaza activitatea politistilor constanteni. Din pacate, Inspectoratul Judetean de Politie Constanta, cel putin in acesti ultimi patru ani, nu a dat dovada ca vrea sa lupte cu toata forta impotriva coruptiei si coruptilor. Se va vedea la sfarsitul verificarilor care este situatia in Constanta.
Rep.: Si tot referitor la Constanta, conducerea administratiei publice locale acuza ca din cauza cotei a fost afectat bugetul local si ca, de asemenea, actualul Guvern taie fondurile proiectelor demarate de fostul Guvern.
P.H.: In privinta cotei lucrurile sunt clare. Stiu pe unii care inainte o aplaudau. Acum sunt unii care o contesta. Dati-mi voie sa ma mir: cum poate fi interpretata rau? Cat priveste proiectele si ordonantele Guvernului Nastase, parte din ele au trecut. De exemplu, pentru lucrarile de reabilitare, Spitalul Judetean Constanta a primit si va primi probabil bani.
Rep.: Totusi, deputatii PSD sustin ca Spitalul Judetean nu mai are bani pentru terminarea lucrarilor… La fel, dansii au facut referire la pasarela din Mamaia, proiect care s-ar parea ca nu va fi aprobat.
P.H.: De banii pentru Spital… sa raspunda Miron Mitrea! Spitalul a primit bani. Ramane de vazut ce s-a facut cu ei. Iar in legatura cu pasarela, ea nu va trece daca nu se va considera oportuna. Eu sprijin constructia ei, dar afacerea derulata trebuie sa excluda banuiala ca banul public este partajat de societatile comerciale sau persoane dubioase, fara banuieli de interese personale. Dar constructia trebuie sa capete avizul Comisiilor Parlamentare, iar o posibila respingerea a proiectului nu se face de catre parlamentarii judetului Constanta, ci de toti. Nu voteaza numai parlamentarii constanteni. Asadar, acuzele nu sunt intemeiate.