Electoratul a putut alege anul acesta, pentru prima oarã, un candidat in locul unei liste, insã pentru situaþia in care, de exemplu, un candidat nu obþine 50% plus unu din voturile din colegiu, repartizarea mandatelor se va face in funcþie de procentajul fiecãrui partid obþinut la nivel naþional.



Pentru fiecare colegiu este alocat un singur mandat de deputat sau senator. Colegiile sunt desenate astfel incat sã respecte normele de reprezentare - 70.000 de locuitori pentru un deputat ºi 160.000 de locuitori pentru un senator - dar este permisã ºi o marjã de abatere de la aceastã normã, de panã la 30%.

In viitorul Parlament nu vor putea intra decat reprezentanþi ai partidelor care depãºesc pragul electoral sau candidaþii independenþi care obþin cel puþin jumãtate plus unu din numãrul voturilor exprimate in colegiul in care candideazã. Pentru partide rãmane in vigoare pragul electoral de minimum 5% din voturile valabil exprimate la nivel naþional. In cazul alianþei intre douã partide, pragul ajunge la 8%, iar procentul creºte cu un punct pentru fiecare partid in plus. Existã ºi un prag electoral alternativ, un partid putand accede in Parlament dacã reprezentanþii sãi obþin mandate, cu 50% plus unu din voturi, in minimum ºase colegii de deputaþi ºi trei de senatori.



Repartizare in trei etape



In prima etapã sunt repartizate mandatele pentru candidaþii care au obþinut jumãtate plus unu din numãrul voturilor exprimate intr-un colegiu. Ei vor fi siguri cã vor deveni parlamentari, cu condiþia ca ºi partidul lor sã depãºeascã pragul electoral.

In a doua etapã, birourile electorale judeþene stabilesc un coeficient electoral al judeþului respectiv (prin impãrþirea numãrului total de voturi valabil exprimate intr-un judeþ la numãrul de mandate de senator sau de deputat care revin judeþului respectiv). Apoi, numãrul de voturi obþinute in respectiva circumscripþie de cãtre fiecare partid ce a depãºit pragul electoral se imparte la coeficientul electoral al judeþului. Partea intreagã, nerotunjitã, a catului acestei impãrþiri reprezintã numãrul de mandate obþinute de fiecare partid la nivelul birourilor electorale judeþene, insã Biroul Electoral Judeþean (BEJ) nu poate stabili in care colegii a caºtigat un anumit partid mandatele respective.

A treia etapã de repartizare a mandatelor se desfãºoarã la nivelul Biroului Electoral Central (prin metoda d‘Hondt, de atribuire a acestor mandate intr-un sistem electoral proporþional). In cadrul acestui proces este nevoie de stabilirea unui repartitor de circumscripþie care aratã in ce judeþe va primi mandatele un partid sau altul. Nu este exclus ca un partid sã nu primeascã niciun mandat intr-un judeþ, dar voturile obþinute de candidaþii sãi vor putea fi utilizate intr-un alt judeþ, dar ºi pentru alþi candidaþi.

Dupã ce s-a stabilit cãtre ce partide vor merge mandatele din fiecare judeþ, procesul este finalizat prin desemnarea candidaþilor caºtigãtori. Se calculeazã raportul dintre numãrul de voturi obþinut de fiecare candidat in colegiul sãu ºi coeficientul electoral al judeþului. Aceste raporturi se aºeazã in ordine descrescãtoare, iar desemnarea caºtigãtorilor se face in funcþie de acest clasament. Cu douã condiþii: sã nu se acorde mai mult de un mandat intr-un colegiu ºi sã se respecte repartizarea mandatelor pe partide, stabilitã anterior. Datoritã acestor condiþii, este posibil ca un candidat care a obþinut cel mai mare numãr de voturi intr-un colegiu sã piardã postul de parlamentar in favoarea celui de pe locul 2 sau chiar 3. In plus, vor fi avantajaþi candidaþii din colegiile mai mari deoarece ei pot obþine o cifrã mai mare a raportului dintre numãrul de voturi obþinute ºi coeficientul electoral al judeþului.

Minoritãþile naþionale vor putea fi reprezentate in Parlament chiar ºi in condiþiile introducerii votului uninominal. Organizaþiilor minoritãþilor naþionale li se aplicã un coeficient electoral obþinut prin numãrului de voturi valabil exprimate la nivel naþional la numãrul total de mandate pus in joc. Dacã o organizaþie a minoritãþilor obþine peste 10% din acest coeficient, va avea dreptul la un mandat de deputat. Mandatul respectiv va fi atribuit celui care a obþinut cel mai mare numãr de voturi dintre toþi candidaþii organizaþiei respective.