Europarlamentarul PSD Corina Cretu avertizeaza, intr-un interviu, asupra situatiei dramatice in care se plaseaza Romania la nivelul UE din cauza crizei politice in derulare, fenomenul starnind, deja, ingrijorarea Bruxellesului. Ea atrage atentia, totodata, ca acest scandal ne-ar putea costa portofoliul de comisar european, mai ales ca, fara un ministru titular la Externe, tara noastra nu mai poate vota in Consiliul de Ministri al UE.

Romania nu poate fi guvernata nici cu 73% din Parlament

- Desi nu as fi vrut sa incep cu asta, ceea ce se intampla acum la Bucuresti are ecouri la Bruxelles, nu ma indoiesc. Cum privesc lucrurile cei din Parlamentul European si, de ce nu, si cei de la Comisie?

- Situatia de la Bucuresti este analizata cu atentie si ingrijorare la Bruxelles, intr-un moment in care se pun in discutie doua lucruri importante pentru viitorul constructiei europene: formarea noii Comisii si aprobarea noului Buget comunitar. Sigur, nu este Romania prima si nici singura tara membra a UE care se confrunta cu o criza politica interna. Doar ca nici una dintre celelalte tari membre nu are imaginea Romaniei. De aici ingrijorarile. Ce poti spune despre o tara care nu poate fi guvernata nici atunci cand Guvernul are o majoritate de 73% in Parlament? Te gandesti ca urmatoarea solutie este partidul unic! Sigur, duc lucrurile la limita, dar nici departe de sentimentele celor de aici in legatura cu Romania nu sunt.

- Va influenta aceasta criza negocierile pentru un post semnificativ de comisar european? Avem sanse sa primim ceea ce ne dorim, adica portofoliul de la agricultura?

- Evident, capacitatea de negociere a Romaniei este serios afectata de aceasta criza. Un singur exemplu: daca Romania nu va avea un titular la Externe, ci doar un interimar, nu va putea vota in Consiliul de Ministri. Acum cei din PDL vehiculeaza ideea ca, in cazul iesirii PSD de la guvernare, pentru a nu fi confruntati cu un vot de investitura in Parlament, sa acopere cu interimari posturile lasate vacante de social-democrati. Practic, in perioada critica a formarii Comisiei europene, Romania nu poate participa la luarea deciziilor. Mi se pare extrem de grav.
Nici in ceea ce priveste portofoliul pe care l-am negociat n-am dat dovada de realism. Mai mult, nici n-am avut un plan de rezerva. Nu stiu ce se va intampla, dar, spre deosebire de alte tari, la noi acest proces de selectie a candidatului national pentru un post de comisar este extrem de ne-transparent. Seful statului nu a discutat cu toate partidele pe marginea acestui subiect, cum nu a discutat nici despre felul in care votam pentru functia de presedinte al Comisiei Europene.

De la Bucuresti vine semnalul ca fondurile europene se fura

- Cum vi s-a parut pozitia lui Adrian Severin in cazul Ciolos?

- Extrem de realista. Nu este o problema de persoane sau de orgolii. Pozitia sa vine din buna cunoastere a modului in care functioneaza lucrurile la Bruxelles, extrem de complicat, cu puternice grupuri de presiune, pe care noi nu le avem. Nu cred ca-si imagina cineva ca Romaniei i se va acorda postul de comisar care gestioneaza o treime din Bugetul Uniunii, cand de la Bucuresti nu vine decat un singur semnal, de la presa si de la societatea civila, dar si de la unele forte politice, inclusiv de la eurodeputati romani: fondurile europene sunt furate. Este imaginea pe care ne-am facut-o singuri, multi politicieni din asta traiesc, din denigrarea Romaniei.

- La ora cand discutam aceste lucruri, nu este foarte clar daca PSD mai este la guvernare sau nu. Cum vedeti situatia partidului, daca va iesi de la guvernare?

- Cred sincer ca ar fi, intr-un anumit fel, o intoarcere la normalitate. Imi pare rau sa o spun, dar cata vreme Traian Basescu va conduce PDL (nu cred ca mai este cineva naiv sa creada ca domnul Boc conduce ceva in Romania, partid sau guvern), acest partid nu va reusi sa se comporte normal. Ca atare, orice alianta cu acest partid sfarseste prost. Desi nu am fost o sustinatoare a ideii de a intra la guvernare cu PDL, am inteles rationamentul lui Mircea Geoana si al celor care au decis formarea acestei coalitii. Si, pana la un punct, guvernarea a functionat satisfacator. Numai ca agenda guvernarii nu s-a potrivit cu agenda sefului statului, care a decis sa-i puna capat brutal. Declaratia lui Dan Nica a fost un pretext. Daca n-ar fi fost el, ar fi fost doamna Andronescu, sau altcineva.


- Nu veti plati un pret politic, daca iesiti de la guvernare, in termenii dictati de Traian Basescu?

- Cred ca pretul continuarii guvernarii in aceste conditii, cand practic PSD isi poate pierde autonomia de decizie si de actiune, ar fi mult mai mare. Si oamenii pot gandi cu propria minte cine ce a facut si de ce.

- Cum stiti, un institut de studii economice din Germania da o nota extrem de mica programului guvernamental roman de iesire din criza. Nu credeti ca aceasta criza politica inrautateste starea economiei?

- Imi pare rau, dar acest lucru trebuie sa-l discutati cu responsabilii de mersul economiei romanesti, domnii Videanu si Pogea. PSD a propus cel putin doua proiecte de masuri anti - criza, care au fost ignorate. Mai mult, modul in care gestioneaza domnul Pogea finantele publice a produs crize in sistemele de protectie publica. Si ceea ce ma ingrijoreaza cel mai tare, din perspectiva preocuparilor mele de deputat european, este cresterea somajului, a saraciei si a violentei sociale.

- Faceti parte din Comisia de Dezvoltare a Parlamentului European. Stiu ca recent s-au discutat aspecte legate de consecintele crizei financiar bancare globale asupra tarilor afectate de criza din lumea in curs de dezvoltare. Cu ce rezultate?

- Aici sunt mai multe lucruri de spus. In principiu, noi ne ocupam de relatiile cu tarile in curs de dezvoltare. Numai ca acum si tarile dezvoltate, membre ale UE, sunt confruntate cu probleme identice, difera numai scara. Pungi de saracie, excludere, discriminare in varii domenii, cresterea ratei de abandon scolar, exploatarea muncii copiilor, extinderea bolilor sociale. Din cauza crizei tarile donatoare, care nici in conditii normale nu si-au tinut angajamentul de a acorda 0,7% din PIB pentru ajutorarea tarilor celor mai sarace, au redus semnificativ aceste ajutoare. Acest lucru impune o re-gandire a prioritatilor programelor de ajutor, iar UE a decis sa suplimenteze fondurile destinate cheltuielilor sociale din cateva dintre cele mai sarace tari de pe glob. Asta cu atat mai mult cu cat efectelor crizei financiare li se adauga cele ale schimbarilor climaterice, si in anumite zone, si cele ale unor conflicte armate.

- Scriati acum cateva zile pe blogul dumneavoastra ca summitul G 20 de la Pittsburgh a fost unul in plus. De ce?

- Pentru ca s-au pus prea multe sperante intr-o organizatie ad-hoc, care nu are instrumentele necesare pentru a pune in practica deciziile(extrem de subtiri, daca ne gandim la continut si la impact) pe care le ia. Si pentru ca problemele de fond, mai ales cele care privesc controlul pietelor financiare, pentru a nu mai admite riscuri pe care nu le pot gestiona, au ramas fara raspuns. Este evident ca marile grupuri bancare (care au devenit si mai puternice in urma crizei, profitand de ploaia de bani publici) nu vor sa vada statul si organismele de reglementare a pietelor interesandu-se prea de aproape de afacerile lor.
Sigur, e frumos sa spui ca se vor lua masuri mai bune pentru evitarea asumarii de riscuri excesive. Doar ca nimeni nu defineste pragul de la care riscurile devin "excesive", cum nimeni nu defineste masurile referitoare la controlul pietei produselor derivate.
S-a vorbit si despre limitarea partii variabile a castigurilor bancherilor, faimoasele bonusuri. Ramane de vazut cat si cum vor fi limitate. Pentru ca iarasi plutim in vag, cu recomandari de genul "punerea in opera a unor practici de remunerare sanatoase".

- Ati fost critica si la adresa FMI si a BM. De ce?

- Lucrurile nu sunt clare nici aici. S-a tot vorbit despre reforma FMI si a BM, in sensul in care tarile in curs de dezvoltare sa aiba mai multa putere de decizie. La FMI puterea de vot a acestor tari a crescut cu 5%, iar la BM cu 3%. Ramane de vazut cum se traduce asta in practica. Si mai ales cum se vor schimba politicile curente ale celor doua organisme, care nu au dovedit ca si-au modificat esential modul de gandire si de actiune. Ce dovada mai buna decat conditiile impuse Romaniei pentru acordarea imprumutului, care ne intorc cu 10-12 ani in urma, pe vremea guvernului CDR. Si inca un motiv de ingrijorare: FMI a fost "uns" consilier al G 20.Eu cred ca cele doua organisme mai au de parcurs un drum lung pana vor reusi sa se adapteze noilor sfidari.

- Faceti parte, printre altele, din Reteaua parlamentara europeana pentru Banca Mondiala. Sunteti invitata la Istanbul, la sfarsitul acestei saptamani, la conferinta anuala a FMI si a BM. Ce asteptati de la acest eveniment?

- Sper sincer ca vom asista la o atitudine realista a celor doua organizatii fata de criza si mai ales fata de consecintele ei sociale. Altminteri, celor 1,4 miliarde de fiinte umane care traiesc doar cu 1,25 de dolari pe zi li se vor adauga alte sute de milioane.
Sper ca vocea societatii civile se va face mult mai puternic auzita, pentru ca ONG urile cunosc mai bine nevoile din teren, lucreaza mai bine cu oamenii si au o viteza de reactie mai mare.
Astept sa vad daca ceea ce s-a hotarat la summitul G 20 se reflecta in modul in care cele doua organisme analizeaza si decid.