Decizia presedintelui american George W. Bush de a suplimenta efectivele din Irak cu 21.500 de militari, masura intens criticata in Statele Unite, va cantari greu in campania electorala dinaintea alegerilor prezidentiale din 2008, comenteaza AFP.
Saptamanile de consultari care au precedat discursul presedintelui au obligat principalele personalitati implicate in campanie sa adopte o pozitie pe care vor trebui sa si-o asume in fata alegatorilor dupa ce rezultatul noului plan va fi cunoscut.
"Acesta va continua sa fie un factor (in campanie), deoarece va fi sangeros si haotic, orice s-ar intampla", apreciaza Rick Barton, specialist la Centrul pentru Studii Strategice si Internationale.
John McCain, unul dintre favoritii din tabara republicana, a adoptat pozitia cea mai dificila, alegand sa sustina trimiterea de trupe suplimentare in Irak, cu riscul de a-si compromite reputatia politica. "Sunt gata sa platesc acest pret", a declarat el saptamana trecuta.
Senatorul de Arizona, veteran de razboi, si-a lasat cu toate acestea o portita de scapare: el poate critica oricand modul in care administratia a gestionat conflictul, de la inceputul acestuia, explicand ca trebuiau trimisi mai multi militari. El a anuntat deja ca, daca Guvernul irakian nu va profita de aceasta ocazie, ar fi timpul ca trupele americane sa fie retrase.
Unul dintre aspirantii declarati la candidatura pentru presedintie, din partea Partidului Democrat, John Edwards, fost candidat la functia de vicepresedinte, in 2004, a adoptat o pozitie transanta si denunta cu fiecare ocazie trimiterea de trupe suplimentare, pe care o catalogheaza drept "doctrina McCain".
"Decizia presedintelui este gresita pentru Irak si este gresita pentru America. E timpul ca noul Congres sa-l impiedice pe Bush sa continue cu atata incapatanare o strategie care a dat deja gres in Irak", a declarat Edwards.
Democrata Hillary Clinton, care si ea a pastrat tacerea in ultimele zile, a publicat miercuri seara un comunicat pe site-ul sau internet, in care afirma: "Avand in vedere discursul presedintelui din aceasta seara, nu pot sustine suplimentarea trupelor, pe care o solicita el pentru razboiul din Irak".
Criticand "incompetenta si aroganta" administratiei, senatorul Hillary Clinton a insistat asupra necesitatii unei solutii politice, nu militare, la conflict. Ea a votat totusi in favoarea interventiei militare, in 2002.
Barack Obama, potential rival al lui Edwards si H. Clinton, a fost ales in Senat dupa votul fatidic din 2002. Dat fiind ca nu a fost nevoit sa se pronunte oficial, el isi poate permite sa ceara in mod regulat ca soldatii americani sa fie adusi acasa.
De partea republicanilor, dezbaterea l-a propulsat pe conservatorul Mitt Romney, fost guvernator de Massachusetts (nord-est), in lumina reflectoarelor unei campanii nationale.
Dupa ce a reusit sa evite sa adopte o pozitie deschisa, el a trebuit sa-l sprijine pe John McCain, pentru a nu-si periclita sansele de a-i "fura" voturile conservatorilor favorabili unei mentineri neconditionate a efectivelor militare.
Rudolph Giuliani, supranumit "primarul Americii" dupa atentatele din 11 septembrie, de la New York, si care ar putea fi desemnat candidat republican la presedintie, a sprijinit si el suplimentarea trupelor.
Un candidat republican, senatorul Sam Brownback, favoritul crestinilor conservatori, a intuit o crestere a gradului de nemultumire a populatiei. El a planificat o vizita in Irak chiar in ziua rostirii discursului lui Bush, modalitate de a se distanta putin, fara a-si retrage in acelasi timp sprijinul acordat presedintelui.
"Nu cred ca trimiterea de trupe suplimentare in Irak este solutia", a declarat Sam Brownback intr-un comunicat.