Noii ministri ar trebui sa-si inceapa fiecare zi de lucru cu o rugaciune celebra: "Da-mi Doamne puterea sa accept lucrurile pe care nu le pot schimba, curajul sa schimb lucrurile pe care le pot schimba si intelepciunea de a face diferenta intre ele".
Jeffrey Franks pleaca, dar FMI-ul ramane. FMI-ul nu dispare, el doar ia alte chipuri. Vorba lui Mihai Margineanu, "Nu mai plange, Jane/ Plansul e de forma/ Jana nu e moarta/ Jana se transforma!". Va veni un olandez, Erik De Vrijer, care a mai condus misiunile FMI in Uzbekistan, Algeria, Irak si Franta. El s-a aflat in tara noastra nu demult, pentru o prima luare de contact. Intrebat ce parere are despre Romania, Erik De Vrijer a raspuns diplomatic, dar cu umor: "Frumoasa vreme...".
La incheierea misiunii sale in Romania, Jeffrey Franks a facut un tur al televiziunilor, ca sa fie sigur ca mesajele sale vor ajunge la tot natul. De fapt, mesajul este unul singur: FMI nu doar finanteaza, ci si guverneaza. Este nu numai consultant, ci si decident asupra politicilor esentiale. Franks ne-a spus, la plecare, cand se vor da majorarile de salarii, cate companii trebuie privatizate in acest an, ca nu va scadea TVA-ul la alimente, ca preturile la energie se vor liberaliza s.a.m.d. Se incetateneste tot mai mult ideea ca Romania este pe pilot automat, ca politicile economice si fiscale sunt stabilite prin tot felul de acorduri si scrisori de intentie si ca oricine ar veni la putere, "tot aia e...". De aceea, multa lume se intreaba, pe buna dreptate, ce poate sa faca noul Guvern in conditiile existentei unor conditionari stricte din partea creditorilor internationali.
In mod evident, Romania trebuie sa respecte regulile intelegerilor la care a consimtit. Uneori din necesitate, alteori din prostie. Constrangerile pe care trebuie sa le respectam alcatuiesc o retea complicata de interdictii si obligatii asumate, de tot felul. Acordul cu FMI, Schengen, MCV, Pactul fiscal, apoi criteriile de la Copenhaga, tratatul de la Maastricht, legislatia generala europeana - toate acestea cuprind un sistem de conditionari externe de care Romania trebuie sa tina seama, indiferent de natura guvernarilor interne.
Creativitatea politica incepe, insa, dincolo de nucleul dur al conditiilor ce decurg din intelegerile internationale.
In astfel de conditii, Guvernul Ponta are o singura resursa importanta: schimbarea de atitudine.
Nu poate da salarii majorate dintr-o data, dar se poate comporta altfel in relatiile publice. Bunul simt, civilizatia, compasiunea nu cer bani si nici aprobarea FMI.
Romanii au memoria colectiva a unei vieti supusa decenii in sir la tot felul de privatiuni si pot intelege dificultatile pe care orice guvernare le-ar avea in perioada actuala. Ceea ce nu pot intelege si nici accepta sunt aroganta, minciuna, tentativele de a fi pacaliti, mediocritatea si subcultura celor care-i conduc. Mesajele protestatarilor din Piata Universitatii au fost foarte clare. Nu s-au referit la bani, ci exclusiv la atitudinea regimului Basescu, la aroganta si comportamentul sfidator al fostilor guvernanti.
Aici este marele "santier moral" pe care Guvernul Ponta il poate deschide, fara aprobarea niciunui creditor. Este vorba despre o investitie necostisitoare intr-o altfel de atitudine, prin care romanii sa fie ascultati, respectati, sa nu mai fie spaguiti, umiliti, tracasati, plimbati si innebuniti de o birocratie clientelara, incomptenta si cu o imaginatie debordanta in batjocorirea oamenilor.
Faptul ca premierul Ponta declara, deunazi, ca adevarata batalie nu mai este nici cu Basescu, nici cu PDL, ci "cu noi insine" este incurajator. Cel putin la nivel de intentii.