Puteti citi in continuare cea de-a doua parte a unui interviu cu presedintele CCR Augustin Zegrean, aparut pe Ziare.com, la inceputul anului 2012.

- S-a spus, in anumite situatii, ca se ajunge la situatii in care CCR pare ca ar legifera. Spre exemplu, in cazul in care domnul Basescu a refuzat sa numeasca in functii oameni propusi pentru functii de ministru, iar Curtea Constitutionala practic a inovat, a decis ca presedintele poate sa-l refuze pe primul, dar nu pe al doilea. Credeti ca e nevoie de o redefinire mult mai clara a atributiilor CCR?

- Nu. Acolo lucrurile erau foarte clare, nu s-a vrut sa fie intelese. Dupa Constitutie, presedintele numeste Guvernul in baza votului de investitura dat de Parlament.
Trebuie sa existe o consultare. Institutiile statului trebuie sa colaboreze in mod loial. Nu poti sa te duci tu, prim ministru, la presedinte, sa-i spui "pune-l pe asta ministru, ca il vreau eu". Atunci care mai e rolul presedintelui? Este rolul presedintelui doar sa semneze, ca postasul? Nu se poate.Textul constitutional e foarte clar acolo si nu mai are nevoie de nicio precizare.
S-a plecat de la un text care exista, in privinta numirii procurorului general, ca CSM face o propunere si presedintele poate sa refuze, motivat, o data. S-a plecat de acolo si s-a dat si aici aceeasi solutie. Poate era bine sa se fi scris, pur si simplu, ca presedintele poate sa refuze numirea. Altfel, ministrul se numeste la partid, pana la urma primul ministru e reprezentantul unui partid, partidul hotaraste "il punem pe asta ministru" si te duci la presedinte si el semneaza decretul. Nu se poate.

- Credeti ca atributiile CCR sunt bine definite in legislatie?

- Atributiile noastre sunt bine definite si nu simtim nevoia de a avea alte atributii sau mai multe atributii. Poate avem chiar prea multe. Este atributia aceasta care s-a introdus in anul 2003, cu solutionarea conflictelor juridice dintre institutiile statului.
E o atributie care ne-a dat multa bataie de cap, niciodata nu vor fi multumiti de judecata noastra pentru ca judecam marile institutii ale statului - e vorba de conflicte intre Parlament si Presedintie, intre Parlament si Guvern, intre presedinte si primul ministru. E foarte greu sa dai o solutie prin care sa-i multumesti pe toti. Trebuie sa fie o decizie foarte bine motivata pentru ca cel care pierde sa inteleaga de ce nu i s-a dat dreptate.
Foarte multi parlamentari critica Curtea Constitutionala ca e influentata politic si cate altele, dar anul trecut ne-au mai dat inca o atributie - ne-au modificat Legea de organizare si functionare a Curtii si ne-au dat inca o atributie - de a verifica constitutionalitatea hotararilor Parlamentului.
Daca una din camerele Parlamentului sau chiar Parlamentul in sedinta comuna adopta o hotarare si un grup parlamentar sau presedintele uneia din camere considera ca hotararea e neconstitutionala, sesizeaza Curtea Constitutionala. Am avut recent, acelea cu demiterea domnului Mircea Geoana, cu alegerea domnului Blaga la presedintia Senatului si am mai avut si altele.
Asta dovedeste ca parlamentarii simt nevoia unei institutii care sa le rezolve aceste situatii. Acolo ar trebui rezolvate, in Parlament ar trebui sa fie mai multa negociere, mai multa intelegere intre grupurile parlamentare. Dar sunt situatii cand nu le pot rezolva si atunci au simtit nevoia sa se adreseze unui for judecatoresc, s-au adresat Curtii Constitutionale. Bineinteles ca dupa aceea ne-au criticat deciziile.

- Cum e pana la urma - Puterea si Opozitia se contrazic - poate bloca Curtea Constitutionala suspendarea lui Traian Basescu in momentul in care este votat de Parlament sau are doar aviz consultativ?

- Tocmai v-am spus ca ne-au marit atributiile si ne-au dat in atributii si verificarea constitutionalitatii hotararilor Parlamentului. Conform Constitutiei, in situatia in care se initiaza procedura de suspendare a presedintelui, unul din pasi e si obtinerea unui aviz consultativ din partea Curtii Constitutionale.
La precedenta suspendare s-a dat avizul si s-a spus "faptele care se imputa presedintelui nu sunt de natura a atrage suspendarea, dar Parlamentul poate gasi si alte fapte care sa justifice aceasta". In situatia de acum, cand noi putem sa verficam si hotararile Parlamentului, daca s-ar pune problema suspendarii si Parlamentul ar hotari, ar fi o hotarare.
Parlamentul se pronunta prin hotarare, ia o hotarare de suspendare, sa zicem. Hotararea aceea va putea fi atacata la Curte. Atunci, decizia Curtii nu mai e consultativa, e obligatorie.

- Cu alte cuvinte, CCR poate opri procesul de suspendare a presedintelui.

- CCR poate opri procesul pentru ca asa spune legea. Pe de alta parte, si in situatia in care Parlamentul ar lua hotararea sa nu suspende presedintele, intrucat nu sunt motive de suspendare a acestuia, cei nemultumiti ar putea sa atace si acea hotarare la Curte, pentru ca si aceasta poate constitui obiect al controlului de constitutionalitate.

- Iar CCR ar putea spune ca sunt, impotriva a ce a votat Parlamentul?

- Asta e o discutie in care n-as vrea sa intru pentru ca nici mie nu mi-e foarte clar la ora asta, pana la urma nu CCR dispune suspendarea presedintelui, Parlamentul poate sa-l suspende, dar la asta se ajunge de cand ne-au dat in competenta verificarea constitutionalitatii hotararilor Parlamentului. Sa fim bine intelesi, legea nu face nicio distinctie in privinta hotararilor care pot fi atacate sau nu pot fi atacate. Pur si simplu spune "hotararile Parlamentului".
(Va urma)