Puteti citi in continuare prima parte a unui interviu aparut pe Ziare.com la inceputul anului 2012, intitulat: Presedintele CCR: Curtea poate opri suspendarea presedintelui
Presedintele Curtii Constitutionale a Romaniei, Augustin Zegrean, a acordat un interviu Ziare.com, in care a explicat care sunt prevederile legale referitoare la suspendarea presedintelui.
Zegrean a explicat ca legea adoptata in 2010 da noi puteri Curtii Constitutionale, acordandu-i atributii in verificarea constitutionalitatii hotararilor Parlamentului, iar votul pentru suspendarea presedintelui e un act al Parlamentului. Mai mult, el spune ca si un vot impotriva suspendarii poate fi atacat la Curte.
Presedintele CCR ne-a vorbit si despre referendumul din 2009 si a spus ca rezultatele sale vor trebui aplicate, intrucat nu pot fi amanate la nesfarsit. El a adaugat ca ar trebui sa existe o prevedere referitoare la aplicarea rezultatelor unei asemenea consultari si a spus ca "legea referendumului e facuta zob".
In opinia sa, Constitutia Romaniei nu are foarte multe neclaritati, intrucat cele mai multe dintre ele au fost lamurite in cei 20 de ani de la adoptarea primei Constitutii postdecembriste.

- Ce parere aveti de faptul ca unele prevederi considerate neconstitutionale de CCR au fost, totusi, incluse in proiectul de Constitutie trimis Parlamentului?

- Decizia noastra a fost in mare masura consultativa, in aceasta faza. Presedintele putea sa tina seama de propunerile Curtii sau sa nu tina. A ales ca in unele situatii sa nu tina seama de decizia noastra si sa sesizeze Parlamentul cu forma in care a venit proiectul de revizuire a Constitutiei de la Presedintie.
Asta nu incurca cu nimic lucrurile pentru ca, pana la urma, cei care vor decide in legatura cu revizuirea Constitutiei vor fi tot parlamentarii.
Parlamentul va decide, Parlamentul va avea sesizarea venita de la presedinte, proiectul de revizuire a Constitutiei si va avea decizia noastra in care ne-am exprimat parerea in legatura cu acest text pentru ca, dupa ce se va adopta o lege de revizuire a Constitutiei, daca se va adopta, va veni din nou la Curte, care o va verifica din nou si atunci decizia noastra va fi obligatorie.
Daca vor fi adoptate texte care vor fi gasite de Curte ca neconstitutionale, proiectul se va intoarce in Parlament si vor trebui sa puna de acord propunerea de modificare cu decizia Curtii.

- Dar are neclaritati Constitutia noastra, duce la confuzii?

- Nu cred ca are prea multe neclaritati pentru ca, in cei 20 de ani de la infiintarea Curtii Constitutionale, Curtea a cam lamurit lucrurile care erau neclare sau mai putin intelese de cei care se ocupa de adoptarea legilor, deci de parlamentari. Dar vremea trece, lumea e intr-un proces formidabil de schimbare.
Constitutia a fost adoptata in 1991, am facut parte din comisia care a scris Constitutia in 1991. Atunci asa gandeam, atunci asa era, veneam din Revolutie, dupa 60 de ani de dictatura. Lucrurile s-au schimbat, suntem membri NATO, suntem in Uniunea Europeana, trebuie sa gandim altfel, trebuie sa ne adaptam, sa ne corelam cu constitutiile din Uniunea Europeana desi, cand am facut Constitutia, am studiat 27 de constitutii europene.
Atunci, Comisia de la Venetia, care da avize pe constitutii, a apreciat Constitutia Romaniei ca fiind cea mai avansata constitutie a Europei. Dar lucrurile se mai schimba. Se pune problema limitarii deficitului bugetar la 3% in Constitutie, atunci nu s-a pus problema.
Plus ca a fost referendumul acela in care poporul a spus "vrem un Parlament unicameral, vrem un Parlament din 300 de oameni". Trebuie sa se tina seama de parerea poporului intr-o astfel de situatie.

- Cat poata fi amanata aplicarea unui astfel de referendum? A votat populatia, Parlamentul nu accepta - ce se poate intampla?

- Din pacate, nu avem un termen. Nu e scris nicaieri un termen in care Parlamentul sa fie dispus sa faca ce a hotarat populatia prin vot. In stiinta dreptului constitutional se apreciaza ca rezultatul referendumului e doar consultativ, dar intr-un stat civilizat, normal, politicienii nu pot sa nu tina seama de parerea poporului pentru ca, cel putin afirmativ, ei sunt reprezentantii poporului. Ei asa spun - "noi venim la Parlament, noi suntem reprezentantii poporului". Ei trebuie sa tina seama de cei care i-au votat.
Eu sunt convins ca vor tine seama de rezultatul referendumului. Nu stiu cand. Daca se vor duce in campania electorala si o sa-i intrebe lumea "de ce n-ati facut asta, eu am votat asa", ce-o sa raspunda?

- Cu alte cuvinte, nu poate fi amanat la nesfarsit?

- Nu, pentru ca vine vremea scadentei, te intreaba omul, cel care a votat "domnule, eu am votat la referendum sa reduceti Parlamentul la 300 si sa faceti o singura camera, de ce nu faceti asa?"

- Credeti ca intr-o viitoare Constitutie ar trebui introdus si un termen clar in care se vor aplica rezultatele unui referendum?

- Ar trebui. Problema referendumului ar trebui mai bine reglementata, nu neaparat in Constitutie, dar in lege. Din pacate, legea referendumului e acum facuta zob, a fost foarte mult modificata, incat la ora asta e foarte greu sa te descurci in legea referendumului. Poate ca, daca la nivel constitutional s-ar spune ca Parlamentul e obligat sa tina seama de rezultatul referendumului, n-ar fi rau.
Vedeti, am avut situatia aceea cu suspendarea presedintelui, in 2007. Poporul a dovedit atunci, prin vot, ca Parlamentul a gresit ca l-a suspendat pe presedinte si Parlamentul n-a avut nicio consecinta. In Austria, de exemplu, daca se intampla asa ceva, Parlamentul se dizolva.
Sunt prea multe situatii in legislatia romaneasca in care anumiti actori ai politicii, ai vietii sociale nu au nicio raspundere.
(Va urma)