Moshemordechai.ro : - Ce faci, monser? - Miscare, monser!

La incheierea mandatelor de sefi de stat, marii barbati politici dau nume cate unei biblioteci, se retrag in vreo fundatie, infiinteaza un institut. Pleaca deci din zarva politicii, unde nu mai au nimic de obtinut, si se ocupa de chestii subtiri, tin conferinte, isi scriu memoriile, promoveaza proiecte umanitare sau culturale. Domnul Basescu si-a pus fiica sa-l treaca la catastif cu una bucata "miscare populara", numai buna de prefacut in partid.
Miscare. Populara, carevasazica. Adevarul e ca dupa atatia ani de viata sedentara poti simti nevoia de putina miscare. Ca fuga de multimi, de locurile aglomerate, nu arde caloria, nici nu tine muschiul suplu.
Teoretic, in zece ani de mandat prezidential ai avut privilegiul rar, la care putini oameni politici au acces, de a exprima cam tot ce ai de spus in politica. Daca la incheierea acestui mandat constati ca ai nevoie de un nou partid politic, pentru ca cel pe care l-ai condus cu mana forte te-a lasat pe peronul garii, daca mai constati ca increderea de care te mai bucuri e sub cota de inghet, iar simpatia de care te mai bucuri te face sa te simti angoasat chiar si atunci cand traversezi pe zebra si doar la culoarea verde a semaforului, atunci e cazul sa admiti ca esti expresia vie a unei monumentale ratari.
Ce mai spera Traian Basescu sa obtina de la politica, la incheierea mandatului? Unii ar spune ca are nevoie sa-si conserve o anume influenta, suficienta pentru a se asigura ca, la plecarea de la Cotroceni, nu o sa aiba foarte mult deranj cu justitia. Personal cred ca, pur si simplu, dupa ani buni in care a detinut puterea absoluta, in care tot ceea ce inseamna statul roman, cu toate institutiile sale, au reprezentat instrumente de care s-a folosit discretionar, are reale dificultati in a se acomoda cu ideea ca e foarte aproape momentul in care va deveni o entitate dispretuita, neimportanta.
"Miscarea populara" e ultimul refugiu pentru ambitiile lui Traian Basescu, dupa despartirea cu taraboi de PDL. Anticipand, probabil, o posibila despartire, a incercat initial sa aglomereze ceva scame in jurul lui Mihai Razvan Ungureanu, baiat bun, utecist de dreapta, cu stagiu pe la servicii. N-a mers. S-a lamurit foarte rapid ca MRU nu face nici cat pomezile cu care se vacsuieste. Boc era epuizat, pe Elena Udrea n-a vrut-o partidul, a venit deci vremea pentru Alba ca Zapada.
Pentru sustinatorii onesti ai dreptei cred ca e un moment extrem de complicat sa afle ca salvatorul dreptei romanesti e Traian Basescu, prin intermediul fiicei. Ca sfarcul dreptei romanesti e mangaiat de Cristian Diaconescu - cel care, cu siguranta, ca fost ambitios reformator al stangii, cu Oprea si Ontanu, acum o sa reformeze putin si dreapta, pe bugetul administratiei prezidentiale. Mai e si nostimul domn Lazaroiu, care, desigur, va da "miscarii" altitudine intelectuala si claritate in viziune, organizand orgiastice reuniri ale Albei ca Zapada cu Greuceanu, Chiparus Voda si mai ales Tom Degetel. Tot pe baza de buget de la presedintie. E lesne de imaginat ca la demersul asta de purificare doctrinara a dreptei se va alatura cat de iute si Elena Udrea, o veritabila conservatoare in alegerea posetelor. Si desigur Elena Basescu, singura care poate da limpezime mesajului noii constructii si poate contribui decisiv la definirea ideologica a dreptei romanesti. Cum spuneam, cei care cred cu sinceritate in valorile dreptei romanesti trec probabil printr-un moment tare dificil.
Deocamdata, formal, "Miscarea populara" nu e partid politic, ca nu e voie de la lege. Nu ca grija fata de lege ar fi jenat teribil pana acum, dar momentul e mai delicat. Daca nu e partid atunci ce e? - se poate intampla impertinentul curios. Raspunsul corect e: partid, dar nu-i spunem asa, ca nu e voie. Nici Traian Basescu, nici consilierii sai nu au voie, teoretic, sa faca parte din vreun partid politic. Asa ca ne-am pricopsit cu primul partid sub acoperire.
De vreo doi ani s-a tot vorbit despre traznaia asta. Initial, existase intentia ca, inainte de alegerile locale, sa se inventeze un soi de alianta, cu numele de "Miscarea populara" care sa aglomereze in jurul PDL tot felul de bizare entitati, de la PNTCD-ul lui Pavelescu la Fundatia Crestin-Democrata a lui Baconschi. Pe atunci se cautau formule prin care portocaliul pedelist sa fie ascuns, in vederea alegerilor, sub tot felul de asemenea ridicole asocieri. Decuplarea de PDL a mutat acum lucrurile in directia pe care o vedem.
E de urmarit care vor fi raporturile dintre PDL si noua "Miscare populara". PDL va incerca, probabil, sa se spele de imaginea de partid corupt, acuzandu-i pe cei care vor fugi la noua formatiune pastorita de Basescu pentru toate relele care atarna de imaginea partidului. De partea cealalta, miscatii populari vor incerca sa castige simpatia votantilor de dreapta invocand tocmai coruptia din PDL ca motivatie pentru noua formula. Va conta enorm catre care dintre formatiuni se va indrepta si preferinta popularilor europeni, pentru ca, pana una alta, PDL e membru al PPE, iar "Miscarea populara" e deocamdata doar galagie pe Facebook.
Probabil ca, spre toamna, lucrurile se vor lamuri. In primavara anului viitor vor avea loc alegerile europarlamentare, iar daca ruptura de PDL e autentica si Basescu vrea cu adevarat sa-si legitimeze noua constructie, atunci va fi obligat sa iasa la bataie cu noua "miscare", pe care va trebui sa o transforme si formal in partid politic, intrand in competitie cu fostul sau partid.
Un lucru e limpede: Traian Basescu nu are de gand sa plece din politica, dupa ce va parasi Cotroceniul. Mai poate face inca destul rau. Acum fostului sau partid. Totusi, precipitarea cu care s-a aruncat pe piata "Miscarea populara", la un timp atat de scurt dupa scandalul de la Conventia Nationala a PDL ne poate face sa credem ca tot tambalaul a fost premeditat. Sau ca Basescu pur si simplu nu se mai poate stapani si reactioneaza la draci. Iar asta e, pentru inca 18 luni, ingrijorator.