Suntem celebri! Cosmeºti, Lieºti, Nãmoloasa, Caprã, Zaharia, barajul de la Lungoci... Adelin, ai legãtura. De aici ne îndreptãm cãtre Mile Cãrpeniºan care transmite de pe un acoperiº de grajd. Cãtãlin Radu Tãnase, eºti ºi tu în direct! Ce mai, suntem celebri! O mare nenorocire a scos Galaþiul din anonimat.
Niciodatã judeþul nostru nu a reprezentat pentru ceilalþi decat un loc pe care îl asimilau cu „sarma” ºi despre care nu îºi dãdeau seama dacã este aºezat între Roman ºi Vaslui sau invers. Centrele media de la nivelul Bucureºtiului au evitat cu o consecvenþã demnã de altã cauzã sã aminteascã despre Galaþi. In viziunea mea, pentru acest lucru existã mai multe explicaþii: capetele luminate cu opaiþul de pe la noi nu au reuºit sã iasã din sac ºi, de cele mai multe ori, s-au afirmat doar prin gafe; apoi media din Galaþi este în cel mai evident mod sub cerinþele consumatorilor de informaþii (segmentul mai e bãgat în seamã doar de cei care nu au cu ce îºi împacheta cozonacii, ori cãrora le lipsesc capacele la oale).
Simt în aerul ce împrejmuieºte ca un þarc autoritãþile gãlãþene televizate excesiv un soi de vedetism a la Rãducioiu. E adevãrat cã în acest moment un copil de clasa a cincea va reuºi sã spunã unde se aflã Cosmeºtiul, Lieºtiul, Nãmoloasa, sau cand a domnit prefectul Caprã. Marea durere este aceea cã ºcolarii sunt acum în vacanþã, iar panã cand vor veni din nou la ºcoalã au sã uite definitiv tot ce au învãþat astã varã.
Nu vreau sã insinuez cã vreunul dintre ei ºi-a dorit acest dezastru (unii n-au mai dormit de zile bune), tot ceea ce spun este cã ai noºtri carmaci nu ar trebui sã se culce pe lauri, pentru cã este vorba, de fapt, despre mãrãcini.