Tragedia petrecuta la Manastirea Sfanta Treime de pe coclaurii Barladului scoate la lumina pe langa dimensiunea umana a nenorocirii un element ignorat de ierarhii Bisericii Ortodoxe Romane: slaba pregatire duhovniceasca a celor care sunt unsi ca pastori ai sufletelor crestine. Faptul ca dupa 1989 au rasarit ca ciupercile zeci de seminarii si de facultati teologice este un lucru imbucurator, dar pregatirea spirituala a unora dintre slujitorii Domnului scosi pe banda rulanta prezinta carente si hiatusuri de neiertat. Cum a putut cineva sa incredinteze paza spirituala si indrumarea duhovniceasca a unui intreg sobor de “oite ale Domnului“ unui preot de 29 de ani si cine a verificat capacitatile sale de duhovnic? Oare ierarhii locului nu stiu ca astfel de posturi se incredinteaza doar preotilor cu alese calitati spirituale, buni cunoscatori ai psihologiei umane, avand adevarat har si daruiti pentru asemenea insarcinari?
Dupa toate regulile si canoanele bisericesti, pentru a indeplini astfel de porunci, un preot duhovnic trebuia sa stea sub ascultare ca ucenic ani buni pe langa un parinte in varsta si induhovnicit indeajuns ca sa poata impartasi din experienta sa ucenicului. Necunoasterea canoanelor si trufia nemasurata au dus la moartea cumplita a unui suflet nevinovat. Nefericitul popa, caci altfel nu i se poate spune, a incercat sa se joace de-a exorcizarea. A incalcat toate legile si canoanele legate de aceasta taina a Bisericii.
Parintele Ioanichie Balan de la Sihastria spunea ca “lupta cu spiritele raului o pot duce doar acei carora Dumnezeu le-a daruit pentru credinta si iubirea lor de Hristos o picatura din puterea Sa“. “Niciodata o slujba de exorcizare nu se face de catre un singur preot, asa ceva este interzis cu desavarsire“, dupa cum spunea parintele Ilarion Argatu. Doar cei care duc o viata monarhala desavarsita pot indrazni astfel de incercari. Convingerea acelui nefericit duhovnic in faptul ca tot ce a facut a facut “in numele Domnului“ si ca era “exact ceea ce trebuia sa faca“ ar trebui sa-l puna pe ganduri pe cel care ii este duhovnic acestui inconstient.
Pentru un preot este o dubla crima sa ucizi in numele Domnului. Judecata lumeasca sau judecata bisericeasca nu va fi nici pe departe asemenea celei de care va avea parte la infatisarea sa in fata celui Atotputernic.