Tara fara brand de tara - citeam zilele astea in presa. Iar adevarul este ca oameni care sa renunte cu atata usurinta la embleme, la lucruri care ne caracterizeaza din mosi stramosi, precum suntem noi, romanii, parca n-am vazut. Ne-am agatat, in schimb, cu indarjire de hoteluri (cladiri pana la urma, construite pe vremea lui Ceausescu, deci nu simboluri nationale cum ar fi Castelul Peles sa zicem) si nu le-a instrainat, pe motiv ca "nu ne vindem tara". Nu ne-am vandut tara, dar am dat active, in cadrul unor licitatii evident trucate, unor hoti neaosi, dar mioritici. Nu cumva sa jefuiasca strainii si sa lase ei de izbeliste si in paragina turismul romanesc. Ei, nu i-am lasat pe altii, i-am lasat pe ai nostri. Care au furat cu asa un simt de raspundere si au instaurat asa o debandada incat si acum ne frangem mainile de invidie cum au putut sa fie bulgarii mai destepti decat noi incat sa-i lase pe nemti sa le faca ordine pe litoral. Le e bine, le e rau, concluzia celor care am fost sa vizitam litoralul bulgaresc a fost unanima: s-au miscat bine, statiunile lor sunt de invidiat. Dar, daca noi nu am lasat maini straine sa se atinga de "comorile" de pe litoral, in schimb i-am lasat pe altii sa ne taie bucati fabrici si am renuntat cu usurinta la un nume care nu stiu cati isi mai pun problema ca era la un moment dat al nostru: Nivea. In fine, mai ramane sa dam si Gerovitalul, si Farmecul si apoi sa trecem la urda, palinca sau tricolor - mai stii? Noi stim cu ce ne putem lauda, dar altii stiu? Uitam sa ne promovam noi pe noi in lume, facem din orice o afacere de furat - cum a fost cazul clipurilor publicitare despre Romania, dar care n-au fost nici o secunda rulate, basca n-aveau nici sonor. Aici a fost vorba de banii statului, furati fara jena, fara ca acele creiere ale afacerii sa se gandeasca, macar o clipita, ca tara pe care o tepuiau este chiar tara lor. Sau, spus altfel: si-au furat singuri caciula. Cat or fi realizat acest lucru, macar acum, cand au fost prinsi... ce sa mai comentam? Cu siguranta ca si-au spus: "Da-mi, Doamne, mintea romanului de pe urma", dar nu pentru ca ar avea remuscari, ci pentru ca - s-au gandit ei, fara indoiala - ar fi putut sa opereze furaciunea mai fara cusur...