Cine a spus ca mamaliga nu explodeaza la romani zicea bine. Pana cand a fost contrazis de zilele lui decembrie 1989. Nici dupa asta nu ne-am plictisit; am asistat la cateva mamaligi explodate cand te asteptai mai putin. Asa si acum cu parlamentarii nostri, carora li s-a pus pata pe Basescu. Dupa ce au inghitit repetate jigniri, afronturi, haha-uri naucitoare, si-au luat inima in dinti si au dat drumul la procedura de suspendare. Basescu cam uitase - desi asa vrea Constitutia - ca trebuie sa fie echidistant, un factor de echilibru, un arbitru intre institutii, grupuri de interese etc. O face pe jucatorul. Chestia e ca daca el e jucator, cine este totusi arbitrul in sistemul politic romanesc? Simplu: arbitrul lipseste, pentru ca presedintele de la Cotroceni o face pe capitanul de vapor. Basescu, altfel spus, si-a parasit postul (cel de arbitru) si batalia nu mai e arbitrata de nimeni. Nu mai exista un factor constitutional de echilibru, cineva care sa fie judecatorul situatiei de criza in care, daca ati observat, suntem azi. Cineva care sa vegheze ca regulile de joc sunt respectate. Mai mult, Basescu are impresia ca are de castigat numai din crize ca om politic si asta il face sa starneasca el insusi crize. Cand nu le are, le inventeaza. Daca nu are turci sa ocupe tara, ca in secolele trecute, si nu are deci cu cine sa se bata, atunci inventeaza dusmani interni pe care sa ii combata...
Spre mirarea lui insa, astia au inceput sa riposteze. Nu apeleaza la el ca la parintele patriei, ca la garantul Constitutiei cum ar fi normal, daca ne-am afla in cadrele Constitutiei. Acum Opozitia il trateaza ca pe un "adversar politic", si nu ca arbitru, si incepe sa il loveasca... A mers pana acolo incat sa ii ceara capul. Pe scurt, Basescu asta a vrut - o criza - asta are. Razboinicul luminii nu e rolul jucat de Becali, ci de Basescu. La atacul starnit de oponentii lui politici, Basescu a contraatacat cu tema veche, despre care toata lumea vorbeste, si cu care e de acord (in vorbe): votul uninominal. Tradus pe romaneste, suna cam asa: Va desfiintez, daca voi imi vreti raul, bag votul uninominal (ca il vrea poporul si ma iubeste); la primele alegeri nu stiu cine dintre voi mai e pe aici! Foarte putini, se stie. Votul pe lista a umplut parlamentul cu personaje dubioase, unii dintre ei chiar infractori. A creat o oligarhie politico-financiara, corupta si reactionara. Basescu e si el parte a acestei oligarhii, nu e in afara ei. El a parcurs sistemul politic de la pozitia de secretar de stat, la ministru, de la sef de partid, la primar al Capitalei. Nu e strain de potlogariile pe care politicienii, birocratii si oamenii de afaceri le fac intre ei. Presa a dezvaluit cand si cand afaceri, in care si numele lui Basescu s-a pronuntat. Biletelele iesite la iveala in ultima vreme abia deschid o discutie. Apoi, Basescu nu e un partizan al votului uninominal, se stie. A dat declaratii in acest sens si inainte, si dupa ce a fost ales presedinte. Acum a scos de la naftalina povestea cu votul. E drept, daca nu l-a vrut nici Basescu, nici parlamentarii nu il vor. Desi au propus legi peste legi, au initiat strangeri de semnaturi, au dat mii de declaratii despre votul uninominal, nimeni dintre politicienii nostri nu il vrea intr-adevar. Unii o recunosc, ca Marko Bela, Ion Iliescu, Corneliu Vadim Tudor. Asa ca in parlament miercuri s-a jucat o comedie. Si unii, si altii s-au prefacut ca inteleg ce zice celalalt.
Contraatacul dat de Basescu tine sa impinga afara de pe agenda procedura de suspendare. Mai sunt si alegerile europarlamentare. Situatia s-a complicat foarte mult. Dracu stie cum se va termina povestea asta. Basescu, tot mai izolat, a trecut in defensiva. Biletelul invocat de Elena Udrea l-a facut knock-down. Si avalansa abia a inceput sa se rostogoleasca. Indiferent de ce se intampla mai departe, Basescu are de acum incolo numai de pierdut. Imaginea ca e un trouble-maker (cand lumea vrea de fapt siguranta, liniste) isi face loc tot mai mult.