Trei sint variantele evidentiate de analiza situatiei rezultate din disparitia celor trei jurnalisti romani in Irak. Potrivit opiniei specialistilor in probleme arabe si de terorism international, ar putea fi vorba despre o rapire intimplatoare intervenita pe parcursul deplasarii ziaristilor intr-o zona nesigura sau de rapire profesionista, realizata in urma supravegherii specializate, dublata de surse de informatii prealabile, care urmeaza tipicul acestor actiuni: asumarea actului dupa mai multe zile, negocierea rascumpararii si eliberarea - in cazul in care gruparea respectiva nu este una de factura ultrafundamentalista. In acest din urma caz, cererea de rascumparare va fi insotita si de solicitarea parasirii Irakului de catre contingentul romanesc. O a treia varianta ar fi o inscenare facuta fara cunostinta ziaristilor de catre organizatorii deplasarii acestora cu sprijinul unor legaturi din Irak. in sprijinul unei asemenea ipoteze, pe care s-a axat de altfel ieri mass-media audio-vizuala, ar veni faptul ca, atit Mohamed Munaf cit si Omar Hayssam, asociati in mai multe afaceri, sint in prezent in vizorul PNA, fiind anchetati pentru fraudarea IPRS Baneasa si avind conturile blocate. Lor le apartine si logistica deplasarii celor trei jurnalisti romani in Irak (transport, asigurarea hotelului, telefoane mobile). in cazul unei eliberari pe baza de rascumparare fictiva, ei s-ar afla intr-o pozitie avantajoasa, ceea ce ar impune adoptarea unei alte pozitii fata de ei si afacerile derulate. De aici insa pina la a specula politic calitatea lui Hayssam de membru PSD si a ajunge la o implicare a principalului partid de opozitie in aceasta rapire cu scopul de a denigra puterea e cale lunga si acuzatiile sint atit de grave incit in nici o tara, fie ea si Romania, nu ar trebui sa se ajunga pina aici.

Lucrurile au luat o intorsatura ciudata, cel putin la nivelul scenariilor putin credibile, dupa ce la cererea B1TV senatorul Mircea Geoana, care se afla la o conferinta internationala in Qatar, ar fi transmis din studiourile televiziunii Al Jazeera ca s-ar fi primit o cerere de rascumparare si ca criza ostaticilor este pe cale sa fie rezolvata. S-a ajuns pina acolo incit in unele cercuri media s-au pus insistent intrebari legate de rolul fostului ministru de Externe in rapirea jurnalistilor, mai ales ca, intre timp, omul de afaceri sirian Omar Hayssam, membru PSD si care are legaturi cu unele cercuri din acest partid, a confirmat ca a primit doua telefoane de la presupusii rapitori care l-ar fi intrebat daca poate plati cite un milion de dolari pentru fiecare ziarist si pentru ghidul acestora. insa, pentru cei care nu sufera de scenarita, rolul lui Mircea Geoana ar putea fi foarte simplu: fostul ministru de Externe, care se afla in Qatar si care are puternice relatii internationale, a aflat, fara a avea vreo legatura cu acestia, de la cercurile din PSD sau din alta parte (Presedintia si Guvernul stiau) de cererile de rascumparare. Sau poate a aflat de la americani. Oricum el a infirmat ca ar fi vorbit de rascumparare. Dar, speculatiile merg atit de departe incit se repeta, la fel de insistent, ca tatal ziaristei Marie-Jeanne, senatorul PSD de Buzau, Vasile Ion, este prieten apropiat cu Hayssam.

O alta speculatie politica este legata de faptul ca rapirea celor trei jurnalisti a avut loc in acelasi timp cu vizita presedintelui Traian Basescu in Irak si Afganistan. Mai ales ca ziaristii romani s-au vazut nevoiti sa mearga pe cont propriu in zonele de conflict, fara protectia statului, pentru ca presedintele a interzis accesul presei in aeronava prezidentiala. Foarte importante sint in acest moment si posibilele implicatii politice externe. Este de asteptat cresterea unei presiuni din ce in ce mai mari a opiniei publice in sensul retragerii trupelor romanesti din Irak, mai ales ca un sondaj dat intimplator publicitatii in ziua rapirii arata ca jumatate dintre romani nu sint de acord ca Romania sa-si mentina trupele in Irak.

Grav este ca dupa 48 de ore de la rapire, cei trei ziaristi sint inca in necunoscut. Undeva in catacombele Bagdadului, fara sa stie daca miine vor fi eliberati sau daca vor mai trai. Sa speram ca nu vor deveni eroi si nu vor intra pe lista miilor de victime colaterale. Acasa, in lipsa unor informatii clare din partea autoritatilor, scenariile croite in jurul subiectului sint tot mai ingrozitoare si tot mai indepartate de cosmarul pe care il traiesc ei.