Cele mai multe dintre previziunile formulate de analistii politici au fost confirmate de rezultatele scrutinului de duminica. Analizele continua, in mod firesc am spune, si vor continua, cu certitudine, in perspectiva turului doi al alegerilor prezidentiale, importante atat pentru desemnarea succesorului lui Ion Iliescu la Cotroceni, cat si pentru stabilirea configuratiei viitorului Guvern.

Cu riscul de a repeta lucruri cunoscute, precizam ca noul Parlament va fi invitat de presedintele ales sa se intruneasca in cel mult 20 de zile de la data alegerilor din 28 noiembrie, adica cel mai tarziu in 18 decembrie, la 6 zile dupa turul doi al alegerilor prezidentiale. Rezultatul alegerilor pentru functia de presedinte al Romaniei este validat de Curtea Constitutionala. Candidatul a carui alegere a fost validata depune juramantul in fata Camerei Deputatilor si Senatului, in sedinta comuna. Mandatul presedintelui Romaniei este de cinci ani si se exercita de la data depunerii juramantului. Potrivit Constitutiei, presedintele Romaniei desemneaza un candidat pentru functia de prim-ministru, in urma consultarii partidului care are majoritatea absoluta in Parlament ori, daca nu exista o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate in Parlament. Presedintele Romaniei desemneaza candidatul pentru functia de prim - ministru si numeste Guvernul pe baza votului de incredere acordat de Parlament. Dupa consultarea presedintilor celor doua Camere si a liderilor grupurilor parlamentare, presedintele Romaniei poate sa dizolve Parlamentul, daca acesta nu acorda votul de incredere pentru formarea Guvernului in termen de 60 de zile de la prima solicitare si numai dupa respingerea a doua solicitari. in cursul unui an Parlamentul poate fi dizolvat o singura data. Acest lucru presupune, insa, declansarea de noi alegeri parlamentare.

Exista insa si posibilitatea ca cea de-a doua formatiune clasata in preferintele electoratului sa decida viitorul Guvern, in cazul in care partidul sau alianta politica castigatoare anunta ca ii este imposibil sa formeze Guvernul. in acest fel, formatiunea castigatoare alege sa ramana in opozitie si se va manifesta ca atare. in consecinta, a doua formatiune clasata in alegeri este chemata sa compuna viitorul executiv, dandu-i-se posibilitatea sa faca o alta majoritate. Daca nici aceasta varianta nu are succes in Parlament, atunci au loc noi alegeri.

Conform legii electorale, al doilea tur al alegerilor prezidentiale in care se vor confrunta Adrian Nastase si Traian Basescu se desfasoara in 12 decembrie. Prezenta la vot va fi, si de aceasta data, una extrem de importanta. Daca reprezentantii Uniunii Nationale PSD+PUR au declarat ca sunt decisi sa faca o sustinuta campanie electorala in teritoriu, Traian Basescu a trecut deja la aceeasi maniera de atac frontal considerandu-se singura optiune pentru lupta impotriva coruptiei. Despre mijloacele prin care va izbuti acest lucru nu ni se spune nimic in afara neargumentatei acuzatii de fraudare a alegerilor de catre castigatorii acestora.

Adrian Nastase are avantajul victoriei parlamentare a Uniunii PSD+PUR si faptul ca un guvern dominat de PSD se va descurca mai usor cu un reprezentant al sau in fruntea statului. in acelasi timp, este greu de crezut ca stilul campaniei lui Traian Basescu se mai poate schimba in nici doua saptamani, pana la 12 decembrie. Cu previzibilele consecinte de rigoare.