Scenariul a fost brevetat si jucat cu succes de Sorin Ovidiu Vantu si avocatii sai in dosarul Bancii de Investitii si Dezvoltare (BID). Acuzat de uz de fals si fals in declaratii, SOV a reusit sa jongleze atat de iscusit cu exceptiile de neconstitutionalitate, erorile de procedura ale ineptilor si interesatilor slujbasi din Justitie, nesfarsitele amanari, rejudecari, plimbari ale dosarului prin "n" instante, incat a scapat fara o zi de puscarie, nici macar cu suspendare.
Judecatorii au fost pusi de doua ori de SOV in situatia ridicola de a-l judeca in cazul BID pentru fapte deja prescrise. Pusi in situatia penibila, de pilda la 10 zile dupa prescrierea infractiunii de uz de fals, de a constata ca nu mai au ce sa-i faca.
SOV a avut banii si pargiile necesare pentru a folosi birocratia tembela a sistemului si legislatia facuta dupa ureche in interes propriu si i-a iesit de minune, ba chiar tinteste cu tupeu justificat de trecut achitarea. Si, fireste, modelul SOV nu avea cum sa treaca neobservat de alti "grei", la randul lor dotati cu bani si pargii.
Dinu Patriciu a petrecut cat stagiul militar la coreenii din Nord pe la Parchet in dosarul Rompetrol, acuzand pe toata lumea, urland din rarunchiuri cui avea chef sa-l auda ca vrea la Tribunal. Cand a ajuns "la bara" cu sapte capete de acuzare s-a razgandit si asa au inceput sa curga amanarile, chiar de la prima infatisare. Ultima amanare prelungeste suspansul inca o luna. Judecatoarea a ramas insarcinata, a intrat in prenatal, completul trebuie schimbat. OK. Timpul lucreaza exclusiv pentru el.
George Copos procedeaza pe acelasi tipic in dosarul "Loteria", in care este acuzat de o evaziune fiscala de un milion de euro. Procesul a inceput poticnit cu o amanare, apoi cu o exceptie de neconstitutionalitate, urmata de trimiterea dosarului la Curtea Constitutionala, urmata de o pauza lunga si inca o amanare. Ce va urma? Ramasag ca inca o amanare.
Si daca nici exemplele de mai sus nu v-au convins, sa ne oprim la dosarele Revolutiei si Mineriadelor, probabil cele mai insemnate din epoca moderna a balantei oarbe. Procurorii militari au lucrat titanic ani de zile la ele si anuntau grabnica lor solutionare, o solutionare asteptata totusi de peste 17 ani. Dar nu. Curtea Constitutionala s-a trezit peste noapte - sublima coincidenta temporala - ca procurorii militari n-ar prea avea competenta de a instrumenta respectivele cazuri. Si le-au trimis parchetelor civile. Care trebuie sa reia munca titanica de deslusire a zecilor de mii de pagini, miilor de marturii de la inceput. Atentie! In dosarul Mineriadei din 1990, procurorii militari il invinuisera pe Ion Iliescu de moartea a patru oameni.
Societatea civila, victimele, presa, zbiara de ani buni ca vor dreptate. UE urla la noi de ani buni ca procesele stau mult prea mult pe rolul instantelor de judecata. Si ce daca?! Justitia regizeaza complice acelasi scenariu marca SOV: din amanare in amanare pana la marea achitare.